Chì ghjè u core di l'anfibii: una descrizzione dettagliata è e caratteristiche
Esotica

Chì ghjè u core di l'anfibii: una descrizzione dettagliata è e caratteristiche

L'anfibi appartenenu à a classa di vertebrati di quattru zampe, in tuttu sta classa include circa sei mila sette centu spezie d'animali, cumprese ranocchi, salamandri è tritoni. Questa classe hè cunsiderata rara. Ci sò vinti ottu spezie in Russia è dui centu quaranta sette spezie in Madagascar.

L'anfibii appartenenu à i vertebrati primitivi terrestri, occupanu una pusizioni intermediate trà i vertebrati acquatici è terrestri, perchè a maiò parte di e spezie si riproducenu è si sviluppanu in l'ambiente aquaticu, è l'individui chì anu maturu cumincianu à campà nantu à a terra.

Anfibiani avè pulmoni, chì respira, a circulazione di sangue hè custituita da dui circles, è u core hè di trè camere. U sangue in l'anfibii hè divisu in venosa è arteriale. U muvimentu di l'anfibii si faci cù l'aiutu di i membri di cinque dita, è anu articuli sferichi. A spina è u cranu sò articulati in modu mobili. U cartilagine quadrata palatina fusione cù l'autostyle, è l'himandibular diventa l'ossicle auditivo. L'audizione in l'anfibii hè più perfetta ch'è in i pesci: in più di l'arechja interna, ci hè ancu una orechja media. L'ochji sò adattati per vede bè à diverse distanze.

In terra, l'anfibii ùn sò micca adattati per vive - questu pò esse vistu in tutti l'organi. A temperatura di l'anfibi dipende da l'umidità è a temperatura di u so ambiente. A so capacità di navigà è si move in terra hè limitata.

Circulazione è sistema circulatori

Anfibiani avè un core à trè camere, hè custituitu da un ventriculu è atria in quantità di dui pezzi. In caudate è legless, l'atria diritta è manca ùn sò micca completamente separati. Anurani anu un septum cumpletu trà l'atria, ma l'anfibi anu una apertura cumuni chì cunnetta u ventriculu à i dui atria. Inoltre, in u core di l'anfibii ci hè un sinus venoso, chì riceve u sangue venoso è cumunicà cù l'atrium right. U conu arteriale adiacente à u core, u sangue hè versatu in questu da u ventriculu.

U conus arteriosus hà valvola spirale, chì distribuisce u sangue in trè coppie di navi. L'indici di u cori hè u rapportu di a massa di u core à u percentuale di u pesu di u corpu, dipende da quantu attivu hè l'animali. Per esempiu, l'erba è e rane verdi si movenu assai pocu è anu una freccia di cori di menu di a mità per centu. È u ropo attivu, in terra hà quasi un percentu.

In a larva anfibia, a circulazione di sangue hà un circhiu, u so sistema di fornimentu di sangue hè simile à u pesciu: un atrium in u cori è u ventriculu, ci hè un cone arterial chì si ramifica in 4 parigli di arterie gill. I primi trè arterie si dividenu in capillari in e branchie esterne è interne, è i capillari branchiali si cunfondenu in l'arterie branchiali. L'arteria chì porta u primu arcu branchiale si divide in arterie carotide, chì furnisce a testa cù sangue.

arterie branchie

Unisce u sicondu è u terzu arterie branchiali efferenti cù i radichi aortichi di diritta è manca è a so cunnessione si trova in l'aorta dorsali. L'ultimu paru di arterii branchiali ùn si sparte micca in capillari, perchè nantu à u quartu arcu in i brani interni è esterni, l'aorta di u spinu scorri in i radichi. U sviluppu è a furmazione di i pulmoni sò accumpagnati da a ristrutturazione circulatoria.

L'atrium hè divisu da un septum longitudinale in left and right, facendu u core tri-chambered. A reta di capillari hè ridutta è si trasforma in l'arteria carotide, è i radichi di l'aorta dorsali sò urigginati da i secondi pariglii, i caudates retenu u terzu paru, mentre chì u quartu paru si trasforma in l'arterie pulmonari di a pelle. U sistema perifericu circulatoriu hè ancu trasfurmatu è acquistenu un caratteru intermediu trà u schema terrestre è l'acqua. A più grande ristrutturazione si trova in anfibi anurani.

L'anfibii adulti anu un core di trè camere: un ventriculu è atria in quantità di dui pezzi. Le sinus veneux à parois fines se joint à l'atrium à droite, et le cone artériel s'éloigne du ventricule. Pò esse cunclusu chì u core hà cinque sezzioni. Ci hè una apertura cumuna, per via di quale i dui atri aperti in u ventriculu. I vàlvuli atrioventriculari sò ancu situati quì, ùn permettenu micca u sangue per penetrà in l'atrium quandu u ventriculu cuntratta.

Ci hè una furmazione di una quantità di camere chì cumunicanu cù l'altri per via di i musculi musculi di i mura ventriculari - questu ùn permettenu micca u sangue per mischjà. U conu arteriale parte da u ventriculu dirittu, è u conu spirale si trova in ellu. Da questu conu, l'arche arteriali cumincianu à partite in quantità di trè pariglii, in prima i navi anu una membrana cumuna.

L'arteria pulmonaria sinistra è diritta alluntanassi prima da u conu. Allora i radichi di l'aorta cumincianu à parte. Dui archi branchiali separanu dui arterie: subclavia è occipital-vertebral, furnisce u sangue à i membri di l'avanti è i musculi di u corpu, è si cunfondenu in l'aorta dorsale sottu a colonna spinale. L'aorta dorsale separa a putente arteria enteromesenterica (questa arteria furnisce u tubu digestivu di sangue). In quantu à l'altri rami, u sangue scorri à traversu l'aorta dorsale à i membri posteriori è à altri organi.

arterie carotide

L'arterie carotide sò l'ultime chì partenu da u cune arterial è divisu in internu è esternu arterie. U sangue venoso da i membri posteriori è a parte di u corpu situata daretu hè recullatu da i vini sciatic è femorali, chì si fusionanu in i vini portali renali è si rompenu in capillari in i rini, vale à dì chì u sistema di u portale renale hè furmatu. I vini partenu da i vene femorali di manca è di diritta è si fusionanu in a vena abdominal senza pari, chì và à u fegatu longu u muru abdominal, cusì si rompe in capillari.

In a vena portale di u fegatu, u sangue hè cullatu da e vini di tutte e parte di u stomacu è di l'intestini, in u fegatu si rompe in capillari. Ci hè una cunfluenza di i capillari renali in i vini, chì sò efferenti è scorri in a vena cava posteriore unpaired, è i vini chì si stende da i glànduli genitali scorri ancu quì. A vena cava posteriore passa per u fegatu, ma u sangue chì cuntene ùn entra micca in u fegatu, i picculi vini da u fegatu scorri in questu, è, à u turnu, scorri in u sinus venoso. Tutti l'anfibi caudati è certi anuri conservanu i vene cardinali posteriori, chì scorri in a vena cava anteriore.

sangue arteriale, chì hè oxidatu in a pelle, hè cullatu in una vena cutanea grande, è a vena cutanea, à u turnu, porta u sangue venoso in a vena subclavia direttamente da a vena brachial. Le vene succlavie si uniscono con le vene giugulari interne ed esterne nella vena cava anteriore sinistra, che sboccano nel seno venoso. U sangue da quì principia à flussu in l'atrium à u latu drittu. In i vini pulmonari, u sangue arteriale hè cullatu da i pulmoni, è i vini scorri in l'atrium à a manca.

Sangue arteriale è atri

Quandu a respirazione hè pulmonale, u sangue mistu cumencia à cullà in l'atrium à u latu drittu: hè custituitu di sangue venoso è arteriosu, u sangue venoso vene da tutti i dipartimenti per a vena cava, è u sangue arteriale vene da i vini di a pelle. sangue arteriale riempie l'atrium à u latu manca, u sangue vene da i pulmoni. Quandu una cuntrazzioni simultanea di l'atria si trova, u sangue entra in u ventriculu, i cresciti di i mura di u stomacu ùn permettenu micca u sangue per mischjà: u sangue venoso predomina in u ventriculu dirittu, è u sangue arteriale predomina in u ventriculu manca.

Un conu arteriale parte da u ventriculu à u latu drittu, cusì quandu u ventriculu cuntrate in u conu, u sangue venoso entra prima, chì riempia l'arterie pulmonari di a pelle. Se u ventriculu cuntinueghja à cuntrariu in u conu arteriale, a pressione accumincia à aumentà, a valvula spirale si move è apre l'apertura di l'arcu aorticu, in elli si mischia sangue da u centru di u ventriculu. Cù a cuntrazione completa di u ventriculu, u sangue arteriale da a mità manca entra in u conu.

Ùn serà micca capaci di passà in l'aorta arcuata è l'arterie cutaneous pulmonari, perchè anu digià u sangue, chì cù una pressione forte cambia a valvula spirale, aprendu a bocca di l'arteria carotide, u sangue arteriale scorrerà quì, chì serà mandatu. à u capu. Se a respirazione pulmonaria hè disattivata per un bellu pezzu, per esempiu, durante l'invernamentu sottu à l'acqua, più sangue venoso scorri in a testa.

L'ossigenu entra in u core in una quantità più chjuca, perchè ci hè una diminuzione generale in u travagliu di u metabolismu è l'animali casca in un stupore. In l'anfibii chì appartenenu à u caudate, un pirtusu spessu ferma trà i dui atria, è a valvula spirale di u cone arterial hè pocu sviluppatu. In cunsiquenza, u sangue più mischju entra in l'arcu arteriale cà in anfibi senza coda.

Ancu l'anfibi anu a circulazione di sangue passa in dui circhuli, per u fattu chì u ventriculu hè unu, ùn li permette micca di separà cumplettamente. A struttura di un tali sistema hè direttamente ligata à l'organi respiratorii, chì anu una struttura duale è currisponde à u modu di vita chì l'anfibii portanu. Questu permette di campà in terra è in acqua per passà assai tempu.

Medula ossea rossa

A medula rossa di l'osse tubulari cumencia à apparisce in l'anfibii. A quantità di sangue tutale hè finu à sette per centu di u pesu tutale di un anfibiu, è l'emoglobina varieghja da dui à deci per centu o finu à cinque grammi per kilogramu di massa, a capacità di l'ossigenu in u sangue varieghja da dui è mezu à tredeci. per centu, sti figuri sò più altu paragunatu à u pesciu.

L'anfibi anu grandi globuli rossi, ma ci sò pochi di elli: da vinti à sette centu trenta mila per millimetru cubic di sangue. U sangue di larva hè più bassu di quellu di l'adulti. In l'anfibii, cum'è in i pesci, i livelli di zuccaru in sangue fluttuanu cù e stagioni. Mostra i valori più alti in i pesci, è in l'anfibii, caudati da deci à sessanta per centu, mentre chì in anura da quaranta à ottanta per centu.

Quandu l'estiu finisci, ci hè un forte aumentu di carbuidrati in u sangue, in preparazione per l'invernamentu, perchè i carbuidrati s'accumulanu in i musculi è u fegatu, è ancu in a primavera, quandu a stagione di ripruduzzione principia è i carbuidrati entranu in u sangue. L'anfibi anu un mecanismu di regulazione hormonale di u metabolismu di carbuidrati, ancu s'ellu hè imperfettu.

Trè ordini di anfibi

Anfibiani sò divisi in i seguenti divisioni:

  • Anfibi senza coda. Stu distaccu cuntene circa mille ottu centu spezie chì si sò adattati è si move in terra, saltendu nantu à i so membri posteriori, chì sò allungati. Questu ordine include rospi, ranocchi, rospi, è simili. Ci sò senza coda in tutti i cuntinenti, l'unica eccezzioni hè l'Antartida. Questi includenu: rospi veri, ranocchi d'arburu, tongue-tongued, ranocchi veri, rinodermi, whistlers è spadefoot.
  • Anfibi caudati. Sò i più primitivi. Ci sò circa dui centu ottanta spezie di tutti. Tutti i tipi di tritoni è salamandri appartenenu à elli, campanu in l'emisferu nordu. Questu include a famiglia di protea, salamandra senza pulmone, salamandra vera è salamandra.
  • Anfibia senza gambe. Ci sò circa cinquanta-cinqui mila spezie, a maiò parte di elli campanu sottu terra. Questi anfibi sò abbastanza antichi, sopravviventi à i nostri tempi per u fattu chì anu sappiutu adattà à un modu di vita burrowing.

L'arterie anfibii sò di i seguenti tipi:

  1. L'arteria carotide furnisce a testa cù sangue arterial.
  2. L'arterie pulmonari di a pelle - portanu u sangue venoso à a pelle è i pulmoni.
  3. L'arcu aorticu porta u sangue chì hè mischju à l'organi rimanenti.

L'anfibii sò predaturi, glanduli salivarii, chì sò ben sviluppati, u so secretu moisturizes:

  • lingua
  • manghjà è bocca.

L'anfibii nascenu in u Devonianu mediu o bassu, vale à dì circa trè centu millioni d'anni fà. I pesci sò i so antenati, anu pulmoni è anu paru di pinne da quale, assai pussibule, sò stati sviluppati membri di cinque dita. I pesci antichi à pinne lobi rispondenu solu à questi requisiti. Hanu pulmoni, è in u scheletru di l'alette, elementi simili à e parte di u scheletru di un membru terrestre di cinque dita sò chjaramente visibili. Inoltre, u fattu chì l'anfibii discendenti da l'antica pesci di lòbulu hè indicatu da a forte similarità di l'osse tegumentarii di u cranu, simili à i cranii di l'anfibii di u periodu Paleozoicu.

I costi inferiori è superiori eranu ancu prisenti in lòbuli è anfibii. In ogni casu, i pulmoni, chì avianu pulmoni, eranu assai diffirenti di l'anfibii. Cusì, e caratteristiche di locomozione è respirazione, chì furnianu l'uppurtunità di andà in terra in l'antenati di l'anfibii, apparsu ancu quandu anu. eranu solu vertebrati acquatici.

U mutivu chì hà servitu com'è a basa per l'emergenza di sti adattamenti era, apparentemente, u regime peculiar di reservoirs cù l'acqua fresca, è certi spezie di pesci lobi-finned campanu in elli. Questu pò esse un seccamentu periodicu o mancanza d'ossigenu. U fattore biologicu maiò chì hè diventatu decisivu in a ruttura di l'antenati cù u reservoir è a so fissazione nantu à a terra hè u novu alimentu chì anu truvatu in u so novu habitat.

Organi respiratorii in l'anfibii

L'anfibi anu i seguenti organi respiratorii:

  • I pulmoni sò l'organi respiratorii.
  • Branchie. Sò prisenti in i tadpoles è certi altri abitanti di l'elementu acqua.
  • Organi di respirazione supplementu in forma di pelle è mucosa di a cavità orofaringea.

In l'anfibii, i pulmoni sò prisentati in forma di sacchetti paru, cavu à l'internu. Hanu pareti chì sò assai magre in grossu, è in l'internu ci hè una struttura di cellula pocu sviluppata. In ogni casu, l'anfibi anu chjuchi pulmoni. Per esempiu, in i ranocchi, u rapportu di a superficia di i pulmoni à a pelle hè misurata à una proporzione di dui à trè, cumparatu cù i mammiferi, in quale sta ratio hè cinquanta, è qualchì volta centu volte più grande in favore di i pulmoni.

Cù a trasfurmazioni di u sistema respiratorju in anfibii, cambiamentu di u meccanismo di respirazione. L'anfibi anu sempre un tipu primitivu di respirazione forzata. L'aria hè attirata in a cavità orale, per questu i narici s'aprenu è u fondu di a cavità orale scende. Allora i narici sò chjusi cù valvule, è u pianu di a bocca s'arrizza per via di quale l'aria entra in i pulmoni.

Cumu hè u sistema nervu in l'anfibii

In l'anfibii, u cervellu pesa più cà in i pesci. Se pigghiamu u percentualità di u pesu è a massa di u cervellu, allora in i pesci muderni chì anu cartilagine, a figura serà 0,06-0,44%, in pesci d'osse 0,02-0,94%, in anfibi tailed 0,29. –0,36 %, in anfibi senza coda 0,50–0,73 %.

U prugressu di l'anfibii hè più sviluppatu cà quellu di i pesci; ci era una divisione cumpleta in dui emisferi. Inoltre, u sviluppu hè spressione in u cuntenutu di una quantità maiò di cellule nervose.

U cervellu hè custituitu da cinque sezioni:

  1. Forbrain relativamente grande, chì hè divisu in dui emisferi è cuntene lobuli olfactori.
  2. Diencephalon ben sviluppatu.
  3. Cervellu pocu sviluppatu. Questu hè duvuta à u fattu chì u muvimentu di l'anfibi hè monotonu è pocu cumplicatu.
  4. U centru di i sistemi circulatori, digestivu è respiratorii hè a medula oblongata.
  5. A visione è u tonu di i musculi scheletali sò cuntrullati da u midbrain.

U stilu di vita di l'anfibii

U stilu di vita chì l'anfibii portanu hè direttamente ligatu à a so fisiologia è a struttura. L'organi respiratorii sò imperfetti in a struttura - questu s'applica à i pulmoni, principalmente per quessa, una impronta hè lasciata in altri sistemi di l'urgani. L'umidità s'evapora constantemente da a pelle, chì face l'anfibi dipendenu da a prisenza di l'umidità in l'ambiente. A temperatura di l'ambienti in quale campanu l'anfibi hè ancu assai impurtante, perchè ùn anu micca sangue caldu.

I rapprisentanti di sta classa anu un modu di vita diversu, cusì ci hè una diferenza in a struttura. A diversità è l'abbundanza di anfibii hè sopratuttu altu in i tròpichi, induve ci hè una alta umidità è quasi sempre a temperatura di l'aire hè alta.

U più vicinu à u polu, u menu spezie anfibi diventanu. Ci sò assai pochi anfibii in i regioni secchi è friddi di u pianeta. Ùn ci sò micca anfibii induve ùn ci sò micca reservoirs, ancu tempuranee, perchè l'ova pò spessu sviluppà solu in l'acqua. Ùn ci sò micca anfibii in i corpi di l'acqua salata, a so pelle ùn mantene a pressione osmotica è l'ambiente ipertonicu.

L'ova ùn si sviluppanu micca in i reservoirs d'acqua salata. L'anfibii sò spartuti in i seguenti gruppi secondu a natura di l'habitat:

  • acqua,
  • terrestre.

Terrestrial pò andà luntanu da i corpi d'acqua, s'ellu ùn hè micca a stagione di ripruduzzione. Ma aquatic, à u cuntrariu, passanu a so vita sana in acqua, o assai vicinu à l'acqua. In i caudati, i formi aquatichi predominanu, certi spezie di anura pò ancu appartene à elli, in Russia, per esempiu, sò ranocchi di stagni o laghi.

Anfibi arbureali largamente distribuitu trà i terrestri, per esempiu, ranocchi copepodi è ranocchi d'arburu. Certi anfibi terrestri portanu un stilu di vita burrowing, per esempiu, alcuni sò senza coda, è quasi tutti sò senza gambe. In l'abitanti di a terra, in regula, i pulmoni sò megliu sviluppati, è a pelle hè menu implicata in u prucessu respiratorju. A causa di questu, sò menu dipindenti di l'umidità di l'ambienti in quale vive.

L'anfibi sò impegnati in attività utili chì fluttuanu da annu à annu, dipende da u so numeru. Hè diversu in certi stadi, in certi tempi è in certi cundizioni climatichi. L'anfibii, più di l'uccelli, distrughjenu insetti chì anu u gustu è l'odore, è ancu insetti cù un culore protettivu. Quandu quasi tutti l'acelli insettivori dorme, l'anfibii caccianu.

I scientisti anu longu attentu à u fattu chì l'anfibii sò di grande benefiziu cum'è exterminators d'insetti in l'ortu è l'arbureti. I giardinari in Olanda, Ungheria è Inghilterra anu purtatu apposta rospi da diversi paesi, liberendu in serra è giardini. À a mità di l'anni trenta, circa centu cinquanta spezie di rospi aga sò stati esportati da l'Antilles è l'Isule Hawaii. Anu cuminciatu à multiplicà è più di un milione di rospi sò stati liberati nantu à a piantazione di canna di zuccaru, i risultati anu superatu tutte l'aspettattivi.

Visione è audizione di l'anfibi

Chì ghjè u core di l'anfibii: una descrizzione dettagliata è e caratteristiche

L'ochji di l'anfibi pruteghjanu da l'otturazione è l'asciugatura palpebre superiore è inferiore mobile, è ancu a membrana nictitating. A cornea hè diventata cunvexa è a lente lenticulare. In fondu, l'anfibii vedenu l'uggetti chì si movenu.

In quantu à l'urgani di l'audizione, apparsu l'ossicle auditivo è l'orella media. Questu aspettu hè duvuta à u fattu chì hè diventatu necessariu per perceive megliu vibrazioni di u sonu, perchè u mediu di l'aria hà una densità più altu ch'è l'acqua.

Lascia un Audiolibro