Varietà di Spitz cù i so caratteri, tipi di Spitz Pomeranian
articuli

Varietà di Spitz cù i so caratteri, tipi di Spitz Pomeranian

L'origine di i cani Spitz risale a migliaia d'anni. Eranu unu di i primi cumpagni umani, è sicondu a legenda, sti ghjacari anu ancu accumpagnatu i Magi, chì venenu à inchinà à u zitellu Cristu.

Spitz divintò cunnisciutu in Auropa in u Medievu, induve eranu urigginariamenti usati cum'è cani di guardia, è solu cù u tempu sò diventati favuriti di l'aristocrazia europea. I cani Spitz ponu esse truvati in i dipinti di Thomas Gainsborough.

Una cuntribuzione significativa à u sviluppu di sta razza hè stata fatta da a Queen Victoria inglesa. Hè nantu à a so insistenza chì u travagliu hà cuminciatu à a miniaturizazione di Spitz.

In Russia, u nome ufficiale di sta razza hè Spitz tedescu.

Spitz. Varietà

Miniatura

Quessi sò i cani più chjuchi di sta razza, avè altezza da diciottu à vinti-dui centimetri. Sò ancu chjamati pomeranian, nanu, zwergspitz. Questi rapprisintanti più chjuchi di tutte e variità anu un caratteru amichevule, sò assai affettuosi, orgogliosi è valenti. Un tali miraculu fluffy cù una voce sonora ùn pò micca lascià nimu indifferenti.

Sti briciole di solitu pesanu da unu è mezu à trè kilogrammi.

U Pomeranian hè un cane decorativu populari è per quessa, certi manichi di cani lascianu priurità à ellu, è u Spitz tedescu hè cunsideratu cum'è una varietà più grande.

In questu sensu, cù l'aranciu classicu, ci sò altre varietà di sti cani decorattivi.

Tipi di Pomerania:

  1. Pomerania o miniatura.
  2. Ghjappunese.
  3. German (Wolfspitz).
  4. Grande.
  5. Volpinu talianu.
  6. Eschimese americanu.

A maiò spessu, u Pomeranian hè cunfunditu cù u tedescu, però anu sempre differenze:

  • German pò esse sin'à trenta-cinqui centimetri altu;
  • l'aranciu hà un musu più cortu;
  • u "German" hà un mantellu più grossu.

Frà elli, l'aranci sò ancu diffirenti in i muschi. Ci sò trè tippi di tali spitz:

  • musu d'orsu: u musu di un tali cane hè più tondu, quasi micca allungatu, ma ancu ligeramente appiattitu. L'ochji sò più vicinu à u nasu, u chin hè ligeramente alzatu, è e guance parenu plump.
  • Muso di volpe: Stu tipu include i cani cù un musu allungatu, cum'è una volpe, un mentonu strettu, guance fluffy è un nasu in forma di buttone.
  • muso di ghjoculu: u musu di stu cane s'assumiglia à un orsu, ma quandu si vede, pudete vede chì hè più flat, è l'ochji sò situati più luntanu è pocu più altu.

I Pomerania sò ancu diffirenti in u culore. Puderanu esse: crema, rossu, sabbia, biancu, grisgiu, blu, marrone scuru, neru, cioccolatu o mistu. In cunfurmità cù u culore, certi Pomerani anu ricevutu u so propiu nome.

Pomerania, cum'è tutti i Spitz, sò unichi. Ognunu hà u so caratteru. Ancu s'ellu hè un cane chjucu, ma postu chì hè urigginatu da i cani di sled grossi, hà instintu per prutege u pruprietariu. Se u Pomeranian si senti minacciatu da u patrone, cumencia à abbaia cum'è s'ellu era un pastore.

Dopu avè appiccicatu à u patrone, sti ghjacari cumincianu à copià i so tratti di caratteru, imitanu u so cumpurtamentu. Allora, se u pruprietariu hè calmu è tranquillu, allora u so cane hè u listessu. Sta razza di cane hè assai dedicatu à a famiglia in quale vive.

picculu

Sti cani sò in crescita vinti trè à vinti nove centimetri sò chjamati Kleinspitz.

Stu caratteru Spitz hà un caratteru allegru è assai peculiar. Questu hè un cane valente, cunfidendu in sè stessu, dedicatu à u so maestru. Idda appena andrà in manu di stranieri. Quandu suscita un picculu spitz, duvete mustrà un pocu fermezza è pacienza.

U pesu di un cane adultu pò ghjunghje sin'à deci kilogrammi. Hè assai faciule di piglià cura di ella. Duvete urganizà bè a dieta, dedicà un pocu di tempu ogni ghjornu per crià è pettine i so capelli duie volte à settimana. In questu casu, ùn ci sarà micca prublemi cù l'animali di famiglia.

A so vita circa sedici anni.

medii

Hanu una altezza di trenta à trenta ottu centimetri è sò chjamati mittelspitz. Quessi sò cani assai energici chì anu bisognu di caminari longu è frequenti. I cuccioli di sta razza di cane anu da esse criati è furmati da una età assai prima per dirige a so energia in a direzione ghjusta.

U pesu di u Spitz mediu pò ghjunghje à undici kilogrammi.

durata di vita - circa quattordici anni.

Big

A razza di cani di sta varietà hà una altezza di quaranta-dui à cinquanta centimetri. U so secondu nome hè Grossspitz. Sò l'antenati di i cani pastori di u nordu. In certi paesi, i grossi spitz sempre cumpiendu u destinu di i so antenati.

Esternamente, un grossu Spitz hè simile à un Pomeranian: u so mantellu longu, rializatu è grossu hà un sottopelo suave.

U culore di a razza di questi cani hè un culore: biancu, neru è marrone. Puderanu pisà sin'à vinti kilogrammi..

Siccomu un grande Spitz hà un caratteru morale è ùn pò micca sempre mostrà ubbidienza, hè imperativu per educà è furmà da a prima età. Sì stu mumentu hè missu, allura u pruprietariu hà da esse assai nervoso. Quandu a furmazione di un grande spitz, hè necessariu d'utilizà a perseveranza è a fermezza di caratteru, dà una varietà di cumandamenti cù una voce cunfidendu. Solu allora u travagliu serà incurunatu cù successu, è un bon difensore crescerà da u cane.

Wolfspitz

Cù a so crescita da quaranta trè à cinquanta centimetri, chjude sta fila. Spessu sta varietà di Spitz hè chjamata Keeshond. Questu hè u più grande rappresentante di a razza, chì a so patria hè l'Olanda. In u XVImu seculu, tali cani eranu usati cum'è guardiani, è postu chì anu un bon sensu di l'olfattu, sò ancu cacciatori eccellenti.

In Germania, i Keenshonds sò stati riuniti cù Spitz lucali, risultatu in Wolfspitz. U nome vene da u culore pari un lupu. U Wolfspitz hà ancu l'arechje neri, una mascara negra nantu à u musu, una punta negra di a cuda è "vechji" di luce intornu à l'ochji.

L'instintu protettivu, cunsirvatu in questi cani da i tempi antichi, deve esse sviluppatu da a prima età.

U wolfspitz pò pisà sin'à trenta chilò. L'expectativa di vita - finu à diciassette anni.

Salute di u cane Spitz è cura di u mantellu

Spitz sò assai propensi à allergii. Un fattore impurtante in a salute di i cani hè l'alimentazione propria, chì hà un effettu direttu nantu à u so mantellu. Sò deve esse alimentati solu cù l'alimentu cunsigliatu da u veterinariu.

U mantellu di u Spitz hè mantellu doppia di lana. A testa è u fronte di i membri sò cuparti di capelli velvety, grossi è corti. A coda hà capelli longu. Nant'à i fianchi duverebbe esse pantaloni di luxu, nantu à l'avanzi - tows. U mantellu nantu à u garbu è u collu forma un collu riccu. Ogni settimana, è quantu bisognu, è più spessu, duvete aduprà una spazzola speciale per pettine i capelli di i vostri animali, senza scurdà di l'ascelle è u stomacu.

Da l'accumulazione di cera è di grassu, l'arechje di i cani deve esse puliti ogni settimana cù cuttuni di cuttuni per pruteggiri da e malatie infizziosi.

Spitz hè cane energicu è attentu cù un caratteru indipendente è cunfidendu. Calchì volta, fermamente attaccata à u patrone, pò esse ghjilosu di ellu. Curagiu è vigilante, Spitz hè rinumatu cum'è eccellenti cani di guardia. In l'educazione, hè necessariu dimustrà pacienza è fermezza. Avè una dispusizione amable è allegra, i cani Spitz diventanu veri amici per i pruprietarii boni è attenti, leali è fideli.

Lascia un Audiolibro