Top 10 granchi più grandi in u mondu
I granchi appartenenu à l'infraordine di crustacei decapodi. Hanu un capu chjucu è un abdomen cortu. Puderanu esse truvati in i corpi d'acqua dolce è in i mari. In totale, ci sò 6 tipi di granchi, tutti di diverse dimensioni è culori.
U più chjucu hè u granu di piselli, chì a so dimensione ùn supera micca 2 mm. I granchi più grande pesanu 20 kg. Ognunu hà 10 zampe è 2 artigli. S'ellu pèrdite un ghjacciu, pò cresce un novu, ma serà più chjucu in grandezza.
Sò omnivori, manghjendu alghe, fungi, crustacei, vermi è molluschi. I granchi si movenu di latu. Sapete più nantu à u più grande gamberi à coda corta, cum'è i granchi sò ancu chjamati, leghjite u nostru articulu.
cuntenutu
10 Crabu d'acqua dolce maltese, 150 g
Cum'è u nome implica, stu crabu prefiere i corpi d'acqua dolce d'acqua, vale à dì fiumi, fiumi è laghi, vive in buchi, i ghjovani individui si nascondenu sottu i petri. E so tane sò abbastanza longu, righjunghjendu finu à 80 cm di lunghezza. Sò u so rifugiu micca solu da i predatori, ma ancu da u friddu.
Truvatu in u Sud di l'Europa. Un adultu cresce finu à 5 cm in longu, e femine sò più chjuche cà i masci. Crabu d'acqua dolce maltese vive da 10 à 12 anni. Hè omnivore, pò manghjà e piante, ranocchi, è tamburini, ùn ricuserà micca lumache, vermi.
Piuttostu aggressivu. Ùn ci sò micca predatori chì si alimentanu solu di stu tipu di granchi, ma ponu esse cacciati da l'acelli, i volpi, i topi, i furetti. Tuttavia, u nemicu più periculosu per elli hè una persona.
U crabu di Malta hà cuminciatu à manghjà in i tempi antichi. Un catcher pò cullà da 3 à 10 mila granchi per stagione. Sò minacciati per via di a pesca eccessiva.
9. crabu blu, 900 g
A so patria hè u Nordu è u Sudamerica. granciu turchinu sceglie l'acqua bassa è l'estuarii per a vita. Sceglie un fondu di sabbia o fangosa. Hà bisognu di calore. Ellu, cum'è tutti i granchi, hè omnivore. Se ùn ci hè micca abbastanza alimentu, pò manghjà u so propiu tipu. A so larghezza hè da 18 à 20 cm, è a so lunghezza hè da 7,5 à 10 cm, i masci sò un pocu più grande di e femine.
U crabu blu hà ricevutu u so nome per u culore di a so cunchiglia, chì pò esse micca solu marroni, sfumaturi grisgi, ma ancu verdi, cù una tinta blu.
Vive da dui à quattru anni. A maiò parte di a so vita piatta. Hè predatu da e tartarughe marine, u gabbianu aringu americanu è altri animali. A ghjente piglia ancu ellu, perchè. hè cunsideratu una delicatezza.
8. Crabu spinu, 2 kg
Pò esse truvatu in u nord-est di l'Oceanu Pacificu, in i Mari di Bering è Okhotsk, in Kamchatka, vicinu à l'Isule Kuril è vicinu à Sakhalin.
A larghezza di a so cunchiglia hè da 11 à 14 cm, e femine sò pocu più chjucu - da 10 à 13 cm. Hè cupartu cù spicchi grossi è grossi. Pesa da 800 g à 2 kg. Una prufundità cunfortu per elli hè di 25 m, ma in l'acqua miridiunali si affundanu più bassu, ponu esse à una prufundità di 350 m.
Quandu a temperatura di l'acqua scende, pò natà in a bocca di i fiumi, induve ùn hè micca cusì fretu. Hè statu capace di adattà à l'acqua fresca. Grancu spinu rossu o borgogna. A so carne hè una vera delicatezza, hè dolce, succosa, satisfacente.
7. Shear crab, dusted, 2 kg
U so altru nome hè crabu cumunu di neve, campa fora di a costa di u Mari di Bering è u Mari di Okhotsk, si trova ancu in Canada, fora di a costa di Groenlandia, etc. Pò esse à una prufundità di 13 à 2 mila metri.
A larghezza di u crabu hè di 16 cm, u span di a gamba hè finu à 90 cm. E femine sò 2 volte più chjucu cà i masci. U so carapace hè di culore rossu, coperto cù tuberculi è spicchi. U crabu di neve opilio si nutre d'invertebrati bentochi. Ci pò ancu esse carrion. Hanu carne dolce, chì hè alta in proteini è pocu in grassu.
6. Coconut crab, 4 kg
Malgradu u nome, questu ùn hè micca un crabu, ma un tipu di crackfish decapod. Hè ancu chjamatu latru di palme. Allora u chjamanu perchè anu cridutu ch'ellu pò arrampicà in palme è taglià i coconuts da elli, per chì dopu pò manghjà a polpa di una noce rotta. Inoltre, se u coccu ùn hè micca split, facilmente l'apre cù i so unghie.
Ma i biuloghi dicenu chì grancu di coccu ùn sà micca estrattà i noci, ma ùn importa micca a festa di "padans" chì sò stati strappati da u ventu.
U latru di palme cresce finu à 40 cm. Hà unghie veramente forti cù quale pò sfracicà i picculi osse. Si nutre di coconuts, frutti pandan, è altri crustacei. Vive in tane poco profonde rivestite di fibre di cocco, a volte si nasconde in crepe di roccia. Pò cullà un arbre.
5. Crabu blu, 4 kg
Questu hè ancu un craboide, vale à dì esternamente simili à un grancu, ma si riferisce à i granchi eremiti. Esternamente simili à u crabu reale. A so larghezza hè finu à vinti-dui centimetri in i masci, è un pocu menu in e femine. Pesu - finu à cinque kilogrammi.
U corpu hè rossu cù un tinte marrone chì splende cù u turchinu, è u fondu hè giallu-biancu, ci sò spots aranciu. Hè cupartu cù spicchi; i ghjovani crabs anu tuberculi invece di spicchi.
Vivenu assai tempu, da 22 à 25 anni. Sta spezia pò esse truvata in i mari di u Giappone, Bering, Okhotsk. granciu turchinu sò usati per manghjà.
4. Grande crab di terra, 3 kg
Altri nomi - marrone or grancu comestible, perchè hè marrone rossu. Hè simile in forma à una torta chjusa. A larghezza di a cunchiglia di un individuu adultu pò ghjunghje à 25 cm, ma, in regula, 15 cm, pesa à 3 kg. A durata hè più spessu circa 6 cm in i masci, è quasi 10 cm in femine, è finu à 15 cm in certi individui.
Vive in u Mari di u Nordu, in l'Oceanu Atlanticu. Preferisce ammuccià in cracks è buchi in rocci, porta un modu di vita notturna. Grande crabu di terra si nutre di crostacei, molluschi, persegue a preda o l'attira in un'imboscata.
I so nemici principali sò i polpi, è ancu e persone. Sò catturati in grande quantità, cusì, in u 2007, 60 mila tunnillati sò stati catturati intornu à l'Isule Britanniche, chì hè per quessa chì stu tipu di crab hè quasi sparitu quì.
3. Crabu re di Tasmanian, 6,5 kg
Crabu reale di Tasmania o, comu si chjama dinù, grancu gigante di Tasmania - unu di i più grandi in u mondu, a so larghezza hè finu à 46 cm, u pesu pò ghjunghje sin'à 13 kg. I masci sò soprattuttu distinti da a so dimensione, chì sò 2 volte più grande di e femine. Hà un culore chjaru cù spots rossi.
Pudete scuntrà stu tipu di crabu in l'Australia miridiunali, à una prufundità di 20 à 820 m, ma prefiere una prufundità di 140 à 270 m. Si nutre di molluschi, stelle di mare è crustacei.
Sò cacciati, perchè. Questi granchi anu assai carne è u gustu bellu. Fora di a costa di l'Australia, unu di i rapprisentanti di sta spezia hè statu catturatu, chì era chjamatu Claude. L'Aquarium Britannicu l'hà compru per £ 3. Nunustanti lu fattu ca iddu era piuttostu ghjovanu, poi pisava circa 7 kg, ma, sicondu l 'esperti, maturu, Claude pò diventà 2 volte più pisanti.
2. Crabu King, 8 kg
crabu di Kamchatka - ancu un craboide, vale à dì l'esteriore assai simili à un grancu, ma si riferisce à i granchi eremiti. Questu hè u più grande crustaceu chì vive in u Far East. Hè rossu-marrone, giallu sottu, cù spots viole nantu à i lati. In larghezza, cresce finu à 29 cm, più i membri chì righjunghjenu 1-1,5 m.
Per a vita, ellu sceglie una zona cù un fondu di sabbia, una prufundità di 2 à 270 m. Li piace à campà in acqua fresca di salinità media. Preferisce guidà un stilu di vita mobile, in constantemente in muvimentu.
Pruvavanu di crià u crabu re in u Mari di Barents, dopu à parechji tentativi senza successu, tuttu hè successu, cuminciò à ripruduce cù successu. U crabu di Kamchatka si nutre di ricci di mare, crustacei, molluschi, pesci chjuchi, stelle di mare.
1. Spider crab Japanese, 20 kg
U span di un paru di gammi hè sin'à trè metri. Pò esse truvatu in l'Oceanu Pacificu, vicinu à u Giappone, à una prufundità di 50 à 300 m. A so lunghezza di u corpu hè di 80 cm, è cù e so gammi hè finu à 6 m, pesa da 16 à 20 kg.
Pigliallu ùn hè micca cusì faciule, perchè. cù i so unghie, pò ferite seriamente. crabu giapponese - una delicatezza. Una volta, 27-30 tunnillati sò stati catturati annu, ma avà a pesca hè stata ridutta à 10 tunnillati, durante a stagione di ripruduzzione di granchi, vale à dì a primavera, ùn pudete micca tuccà.
Iddi stessi manghjanu l'alimentu vegetale è l'animali, è ùn ricusanu micca a carogna. I so nemichi naturali sò i polpi è i calamari.