Top 10 formiche più grandi di u mondu
articuli

Top 10 formiche più grandi di u mondu

I furmiculi appartenenu à a famiglia di insetti chì campanu in grandi gruppi. Anu parechji casti : femine è masci alati, travagliadori senza ali. I so abitazioni sò chjamati anthills. I custruiscenu in terra, sottu petri, in legnu.

Ci hè più di 14 mila spezie di formiche, alcune di e quali sò diffirenti in a so dimensione. Più di 260 spezie ponu esse truvati in u nostru paese. Vivenu in tuttu u mondu eccettu l'Islanda, l'Antartida è a Groenlandia.

I più grandi formiche in u mondu ci parenu chjuchi è insignificanti, ma u so rolu in a vita di u pianeta hè enormu. Aiutanu à cuntrullà u numeru di pesti insetti. Sò usati per manghjà. Questi insetti alluntananu è fertilizanu a terra, aumentanu a produtividade in e regioni cù un clima caldu.

10 Nothomyrmecia macrops, 5-7 мм

Top 10 formiche più grandi di u mondu Una spezia di una di e formiche più primitive chì vive in Australia. Hè statu scupertu prima in u 1931, discrittu in u 1934. Diversi spidizioni di scientisti anu pruvatu à truvà rapprisentanti di sta spezia per studià in più detail, ma ùn pudia micca fà. Sò stati ritruvati in u 1977.

Nothomyrmecia macrops sò cunsiderate formiche di medie dimensioni, chì varienu in lunghezza da 9,7 à 11 mm. Hanu picculi famiglie, chì includenu da 50 à 100 travagliadori. Si nutrenu di l'artropodi è di e secrezioni dolci di insetti omopteri.

Anu sceglie di campà in e regioni fresche di l'Australia Meridionale, i boschi d'eucalyptus. I buchi di l'entrata di u nidu sò assai chjuchi, micca più di 4-6 mm di larghezza, per quessa sò difficiuli di detectà, senza monti è dipositi di terra oculati sottu i detriti di foglie.

9. Myrmecocystus, 10-13 мм

Top 10 formiche più grandi di u mondu Stu tipu di formica vive in e regioni di u desertu di i Stati Uniti è di u Messicu. Puderanu esse gialli pallidu o neri. Pertenenu à u genus di furmiculi di meli, chì anu un gruppu di travagliadori cù un suministru di l'alimentu di carbuidrati liquidi in i culturi inchji. Quessi sò i cosiddetti barili di formica.

Myrmecocystus i populi lucali utilizanu per manghjà. L'Indiani messicani piglianu è manghjanu formiche di travagliu cù un abdomen pienu, chì sò cumunimenti chjamati "barili di miele". A causa di a so grandezza enormi, sò praticamenti incapaci di spustà è ammuccià nantu à u tettu di e camere di nidu prufonda. Dimensioni - da 8-9 mm in masci, à 13-15 mm in femine, è l'individui di travagliu sò ancu più chjuchi - 4,5 - 9 mm.

8. Cephalotes, 3-14 mm

Top 10 formiche più grandi di u mondu U nome di sta formica pò esse traduttu cum'è "dito di testa piatta". Puderanu esse truvati in Sudamerica è Centrale. Quessi sò furmiculi di legnu, cù famiglie numerose. Puderanu da parechje decine di travagliadori à 10 mila.

Preferiscenu stabilisce in arburi o arbusti, in passaghji è cavità manghjatu da altri insetti. S'elli cascanu accidentalmente da un ramu, ponu parachute nantu à u troncu di a stessa pianta. Pertenenu à spezie di formica non aggressiva chì ponu coexist cù altri insetti di sta famiglia.

Si nutrenu di carrion, nettaru extra-fiurante è u polline di a pianta. A volte si trovanu nantu à e fonti di zuccaru è di prutezione, nantu à l'excrementi d'uccelli. Cephalotes sò stati scuperti da u scientist inglese F. Smith in u 1860.

7. Camponotus herculeanus, 10-15 mm

Top 10 formiche più grandi di u mondu Sta spezia hè grande. Hè chjamatu formica gigante or formica pettu rossu - tigna. E femine è i masci sò neri, u restu anu un capu scuru è un pettu rossu. Unu di i più grandi veduti di Russia.

A durata di e donne individuali o suldati righjunghji à 2 cm in longu. Pò esse truvatu in quasi tutte e fureste di l'Europa: da l'Asia sittintriunali à a Siberia occidentale. Camponotus herculeanus custruiscenu i so nidi in u legnu di spruce malatu o mortu, abete, è in ocasioni pinu. Si alimentanu d'insetti è cullighjanu a melata. I furmiculi stessi sò l'alimentu favuritu di i picchi.

6. Camponotus vagus, 6-16 мм

Top 10 formiche più grandi di u mondu Una grande spezia di formica chì pò esse truvata in i boschi di l'Asia sittintriunali è l'Europa. Stu insettu forestale cù un corpu neru brillanti hè unu di i più grandi in a fauna di Russia. Femminili è suldati ponu cresce à 15 mm, ma a dimensione di l'altri insetti pò esse ligeramente più chjucu - da 6 à 17 mm.

Preferiscenu stabiliscenu in spazii aperti di u boscu: nantu à i bordi, chjari, vechji chjappi di i boschi di pini caduti è misti. Camponotus vagus amanu i zoni ben illuminati cù a terra sabbiosa, si stallanu sottu u legnu seccu, ma ponu ancu esse truvati sottu i petri.

I so anthills sò situati nantu à stumps, residues di lignu. In una culunia, ci sò da 1 mila à 4 mila individui, un massimu di 10 mila. Quessi sò insetti aggressivi è veloci chì difendenu ferocemente u so nidu.

5. Paraponera clavate, 28-30 mm

Top 10 formiche più grandi di u mondu Una spezia di grande formiche tropicali, chì u nome pò esse traduttu cum'è "bullet ant". Differenti da i so parenti in chì sò velenosi, u so velenu hè più forte di quellu di una vespa o d'ape.

L'habitat di questi insetti hè l'America Centrale è Sudamerica, principarmenti fureste umidi è tropicali. I famiglii di furmiculi prefessu i boschi di pianura. paraponera clavate prima discritta da u zoologu danese Johann Fabricius in u 1775. Quessi sò insetti marroni-negri chì crescenu sin'à 18-25 mm. In una famiglia da 1 mila à 2,5 mila persone chì travaglianu.

Anthills di terra sò situati à a basa di l'arburi. Ci hè circa 1 culunii di sti furmiculi per 4 ettari di furesta. Si alimentanu di l'arthropods, u nettaru, chì hè cullatu in e curone. Hanu un puntu longu (finu à 3,5 mm) è un velenu forte. U dulore dopu à una muzzica si sente durante u ghjornu, cusì questu insettu hè ancu chjamatu "ant - 24 ore».

4. Dorylus nigricans 9-30 mm

Top 10 formiche più grandi di u mondu In l'Africa tropicale, in una zona forestale, pudete vede sta spezia di formiche marroni scuri. Si distinguenu per a so dimensione: i travagliadori - da 2,5 à 9 mm, suldati - finu à 13 mm, maschili - 30 mm, è femine finu à 50 mm.

In una famiglia Dorylus nigricans - finu à 20 milioni di persone. Il s'agit d'une espèce très vorace qui se nourrit d'arthropodes vivants et morts, et peut s'attaquer aux reptiles et aux anfibies.

Ùn anu micca nidi permanenti. Durante u ghjornu si movenu, è di notte trovanu un refuggiu tempurale. Una colonna nomade pò ghjunghje à parechji decine di metri. Se ci sò ostaculi in a strada, formanu "ponti" da i so corpi.

3. Camponotus gigas, 18-31 mm

Top 10 formiche più grandi di u mondu Questa una di e più grande spezie pò esse truvata in e fureste tropicali di Tailanda, Indonesia è Malesia. A dimensione dipende di quale tipu di individuu hè. I più chjuchi sò masci, da 18 à 20 mm, i travagliadori sò un pocu più grande - da 19 à 22 mm, suldati - 28 -30 mm, è regine - da 30 à 31 mm.

Camponotus gigas culore neru. Si nutrenu di miele è secrezioni di zuccaru, frutti, insetti, è certi graneddi. L'attività hè mostrata di notte, in ocasioni - durante u ghjornu. Nidificanu in terra, à a basa di l'arbureti, in ocasioni in legnu rottu.

2. Dinoponera, 20-40 mm

Top 10 formiche più grandi di u mondu In i boschi tropichi di u Perù, u Brasile, sta spezia di formiche nere brillanti hè cumuni. In una famiglia Dinoponera parechje decine di persone, in ocasioni - più di 100.

Si nutrenu di artropodi morti, sementi, frutti dolci, è ponu include lucertuli, rane è pulcini in a so dieta.

Nidificanu in terra. I formichi teme, se vedenu u periculu, preferiscenu ammuccià. Se si scontranu individui di diversi nidi, pò esse "dimostrazione" di lotta, ma di solitu ùn ghjunghjenu micca cumbattimentu fisicu, soprattuttu fatali.

1. Myrmecia pavida, 30-40 mm

Top 10 formiche più grandi di u mondu Sò chjamati "formiche bulldog". Vivenu in l'Australia Occidentale, qualchì volta si trovanu in l'Australia Meridionale. Di solitu rossu o rossu-marrone, aranciu, nìvuru, luminoso, immediatamente colpisce.

Si nutrenu di insetti è secrezioni zuccherati. I nidi sò custruiti in lochi secchi, in terra. Hanu un puntu è un velenu chì hè periculosu, ancu per l'omu. Se a Myrmecia avia paura sting, pò causà scossa anafilattica. In una culunia - finu à parechji centu individui.

Lascia un Audiolibro