A struttura di u scheletru di tartaruga, caratteristiche di a spina è u cranu
Rèptila

A struttura di u scheletru di tartaruga, caratteristiche di a spina è u cranu

A struttura di u scheletru di tartaruga, caratteristiche di a spina è u cranu

Unu di l'abitanti più antichi di u pianeta, i tartarughe sò rapprisintanti di a classa Chordata, chì anu una spina sviluppata cumplettamente. U scheletru hà una struttura inusual: in più di l'osse principali, ci hè una cunchiglia cunnessa à u sistema scheletru internu. A cunchiglia ùn hè micca una cunchiglia esterna, ma una cunchiglia protettiva dura chì ùn pò micca esse siparata da u corpu. Duranti a furmazione di u scheletru, l'omoplati è e coste "crescenu in a cunchiglia". In tuttu, u scheletru di tartaruga hè un disignu unicu chì vale a pena cunsiderà in più detail.

Struttura di scheletru

U scheletru tutale di una tartaruga hè divisu in cundizzioni in 3 frammenti:

  • u craniu, chì hè furmatu da u craniu, mandibula è apparatus hyoid;
  • scheletru assiale, custituitu da una cunchiglia, vertebre è osse costali;
  • scheletru appendicular, cumpresi i membri, l'ossi di u pettu è a pelvis.

U reptile hè lentu perchè si nutre d'erba (a maiò parte di spezie) chì pò esse facilmente ottenuta. È ùn ci hè micca bisognu di scappà da i predatori: una cunchiglia dura hè una difesa affidativa contr'à i nemici. A tartaruga hè capaci di trasfurmà rapidamente, ma u scheletru hè pesante per u muvimentu attivu.

A struttura di u scheletru di tartaruga, caratteristiche di a spina è u cranu

A tartaruga hè un vertebratu o un invertebratu ?

U fattu chì a tartaruga hè un animali vertebratu pò esse vistu esaminendu a struttura di a spina. I so dipartimenti sò simili à quelli di i mammiferi: sò cervical, thoracic, lumbar, sacral and caudal.

A tartaruga hà 8 vertebre cervical, di quale i 2 fronti sò cunnessi mobili, chì permette à l'animali di move attivamente a so testa è mette sottu à a cunchiglia. U dipartimentu chì forma u corpu (toracicu è lumbar) hè cunnessu à a parti suprana di a cunchiglia - a carapace.

A regione toracica principia cù vertebre allungate chì sò cunnessi à u sternu, furmendu a ribcage di a tartaruga.

I vertebre sacra formanu prucessi laterali cunnessi à l'osse pelviche. A cuda hè custituita da 33 vertebre, sò carattarizati da una mobilità straordinaria. I masci anu una cuda più longa chì e femine, in a cloaca di quale si trova l'oviduct. U scheletru di i masci hè ancu più chjucu: i masci sò "più chjuchi" cà e femine.

Questu hè interessante: Hè impussibile di tirà l'animali fora di a "casa". A cunchiglia hè cumpletamente fusionata cù u scheletru. Contene a spina è una parte di u pettu cù costelli mudificati. L'eccezzioni sò e tartarughe di coghju, in quale a cunchiglia hè siparata da a spina è hè furmatu da picculi platti d'osse.

scheletru di a testa

U cranu di a tartaruga hè cumpletamente ossificata. Contene assai osse chì formanu una articulazione fissa. Hè furmatu da 2 dipartimenti: viscerale è cerebrale. A parte viscerale hè mobile è hè custituita da i mandibuli è l'apparatu sublinguale.

A struttura di u scheletru di tartaruga, caratteristiche di a spina è u cranu

Invece di i denti, u reptile hà platti cornuti aguzzi nantu à e mandibule, diventendu in un beccu. I mandibula sò articulati mobilemente è anu una musculatura putente, per via di quale a forza di compressione di e mandibula hè rinfurzata.

A struttura di i membri

Se avemu cunsideratu a struttura di a spalla è a cintura pelvica cù l'esempiu di u scheletru di una tartaruga di marsh, allura a so struttura inusual hè chjaramente visibile:

  • a cintura di l'spalla hè custruita da 3 osse allungate, radius;
  • a scapula, situata verticalmente, hè attaccata à a carapace cù l'aiutu di a vertebra toracica;
  • cintura pelvica, custituita da 3 grossi osse assuciati à a spina è a carapace;
  • l'osse iliache situate verticalmente passanu in l'ischial è u pubicu, chì anu un arrangement horizontale.

E caratteristiche strutturali di i membri sò chì l'ossi di i malati è di e spalle sò più brevi, ci sò menu osse di u polso, metatarsu, tarsu è falange di i dite. Questa struttura hè più tipica per i rèttili di terra chì si basanu nantu à i dite.

In a vita marina, l'ossi di i diti sò allungati; formanu flippers necessarii per un stile di vita acquaticu. E femine utilizanu e so pinne per sbarcà è scavà i buchi in u quali ponu i so ova.

Questu hè interessante: U scheletru blindatu hè cuncepitu in modu chì una di e articuli mobili aiuta à "ocultà" cumplettamente tutte e parte di u corpu à l'internu quandu u periculu si avvicina.

Struttura di cunchiglia

A struttura di u scheletru di tartaruga hà cambiatu significativu per a presenza di una cunchiglia. Sta furmazione di cornu hè impurtante per l'animali è ghjoca u rolu seguente:

  • salva da a ferita;
  • prutegge da i predatori;
  • mantene a temperatura di u corpu mantenendu u calore;
  • culliga u scheletru inseme, creendu u scheletru principale.

Nant'à l'esempiu di u scheletru di una tartaruga di marsh, pò esse vistu chì a cunchiglia hè furmata da platti d'ossu chì anu cultivatu inseme per furmà una forte armatura. Trà i platti hè cartilagine. Per via di questu, u reptile pò mantene un pesu di 200 volte u so propiu pesu.

Se fighjate à u scheletru di una tartaruga in seccione, allura a cunchiglia hè furmata da una carapace dorsale curva è un plastron ventral flatter. U carapace hè custruitu da 38 scuti cornuti, è ci sò 16 in u plastron. Sicondu l'spezie è u stilu di vita, sò furmati un nùmeru diffirenti di piatti è a forma di a cunchiglia.

U carapace hè u "ligame" cù u scheletru, hè à questu chì i prucessi di e vertebre sò attaccati, è una spine forte arched passa sottu. A tartaruga appartene à l'animali unichi chì anu un scheletru esternu è internu.

Questu hè interessante: A cunchiglia s'assumiglia à un scudu solidu, impenetrable. Ma hè furnutu cù terminazioni nervose è vini sanguini, cusì quandu a "casa" hè ferita, a tartaruga sperienze u dulore.

Cumu hè statu furmatu u scheletru di tartaruga?

Hè assumatu chì l'antichi antenati di tartarughe campanu in u Triassicu di l'era Mesozoica, vale à dì 220 milioni d'anni fà. A cunchiglia hè stata furmata da e coste, è una "cupola" di platti cresce gradualmente.

Unu di l'antenati di e spezie muderni hè Odontochelys semistacea, chì hè un abitanti di l'ambienti aquaticu è si trova in u suduvestu di a Cina. Hà avutu i denti in i so mascelli.

A furmazione di a cunchiglia ùn era micca cumpletata: a carapace era furmata da costelli dilatati, è u plastron era digià pigliatu a so forma muderna. Un animali inusual hè statu distinatu da una seccione di cuda longa è occhi più oblongi in u cranu. I scientisti crèdenu chì Odontochelys semistacea campava in i mari.

A struttura di u scheletru di tartaruga, caratteristiche di a spina è u cranu

A tartaruga hè un chordate unicu cù una cunchiglia. Hè grazia à ellu chì u reptile hà una dispusizione inusual di osse è un scheletru un pocu "stranu". U quadru putente permette à a tartaruga di adattà à a vita in l'acqua è in terra. È avà a quistione: una tartaruga hà una spina hè eliminata da l'agenda.

scheletru di tartaruga

3.3 (65.45%) 11 Studià

Lascia un Audiolibro