U cumpurtamentu di un predatore in natura chì manghja un falcu è i so nemichi naturali
articuli

U cumpurtamentu di un predatore in natura chì manghja un falcu è i so nemichi naturali

Fighjendu u celu, qualchì volta pudete vede u volu fascinante di un falcu. Stu spettaculu hè dispunibule quasi in ogni locu in u mondu abbitatu, perchè i so terreni di caccia si stende da a latitudini miridiunali à u nordu. Ogni tarritoriu hè chinu di una certa spezia, è ci sò circa 50 in a famiglia di falchi.

U fattu chì questi acelli appariscenu in e credenze di parechji populi hè duvuta à e qualità cum'è:

  • vitezza;
  • destrezza;
  • postura fieru;
  • culurite di piume di piume;
  • sguardu sinistru.

Inoltre, per via di a so rapidità di u lampu in a caccia è a sete di sangue, assai pruverbii sò stati cumposti annantu à questi predatori.

Habitat

Falchi si stallanu quasi in ogni locu, ma a preferenza in a scelta di un locu di residenza hè datu à i lochi ben visibili. Pò esse cum'è una furesta, una catena montuosa o una steppa. A cosa principal hè di esse più o menu un arbre altu induve pudete custruisce un nidu, mentri ùn importa micca s'ellu hè un arbulu coniferu o cadutu. Certi spezie di falchi custruiscenu un nidu una volta è l'utilizanu finu à ch'ellu principia à cascà. L'altri organizanu a custruzzione ogni annu, mentre ch'elli ponu differisce in inconsistenza, vale à dì, un annu, i rami seranu accatastati bè, u fondu di u nidu hè cupartu di muschiu, l'annu dopu i rami sò ghjittati in qualchì manera, è u muscu ùn hè mancu. ricurdatu.

Surveying u vostru territoriu da u ramu più altu di l'arbre, u falcu assicura cun cura chì i predatori alati ùn volanu micca in terra. À u listessu tempu, hè leali à l'altri animali.

caccia di falchi

Volà altu o pusatu nantu à un arbre u falcu hè capaci di vede u più chjucu insettu in terrasenza parlà di i picculi roditori. Dopu avè tracciatu a vittima, faci un muvimentu di fulmine - è a preda hè in l'artigli. Videndu un predatore chì vola in u celu, i roditori, i picculi uccelli, cumpresi quelli domestici, chì ponu minaccia, sperimentà l'orrore mortale è pruvate à ammuccià.

Assai spessu a caccia hè fatta da l'emboscata, è a vittima, presa per sorpresa, ùn hà assolutamente nisuna chance di salvezza. Ma a caccia hè qualchì volta ostacolata da rondini à l'ali veloci, chì volenu dopu à u falcu è avvisendu tutte e vittimi putenziali di u periculu chì si avvicina. Quandu i rapaci più grossi appariscenu, u falcu abbanduneghja spessu a terra di caccia. Si ritira ancu in casu d'attaccu da una banda di corbi. Quandu si attaccanu à un predatore, qualchì volta i tacchini è i gazze si uniscenu à i corvi. In una banda stretta, si precipitanu à u falcu, è in certi casi questu pò finisce male per ellu.

Nemichi di falcu

A vita di sti acelli in cundizioni naturali pò ghjunghje sin'à 20 anni, questu, sicuru, sempre chì ùn sò micca attaccati da altri predaturi. Chi manghja i falchi ? Trà quelli chì volenu manghjà carne di falcu, i principali sò predaturi più grande. Qualchidunu di elli serà felice di manghjà un ucellu, ma catturà un predatore di piuma ùn hè micca cusì faciule.

Ùn ci sò micca tanti nemici principali, questi sò:

  • Lupi è volpi. Hanu a pacienza di caccià per un bellu pezzu è aspettate u mumentu propiu per attaccà.
  • Gufi è civette. Questi uccelli di notte vedenu perfettamente in u bughju, cusì sò abbastanza capaci di guardà un falcu dorme è di lascià manghjà.

Ma altri predaturi ponu esse una minaccia per ellu. U falcu hè un acellu astutu, è prima di vulà à u nidu, ventu, circhuli sopra l'arbureti, i tracce di l'obfuscazione per chì l'altri carnivori ùn seguitanu micca u locu di u nidu. Sta manuvra ùn aiuta micca sempre, perchè pò vulà in un nidu devastatu da i picculi predatori. Ma ancu quì unu deve esse in alerta, perchè certi carnivori pò esse bè aspittendu u falcu in a so casa antica.

U falcu deve ancu esse attentu à i rapaci più grossi. In a famiglia di falchi, ùn disprezzanu micca di manghjà parenti. I carnivori di piume si sviluppanu manghjendu l'un l'altru. I pulcini più forti in u nidu, soprattuttu cù una mancanza di manciari, pò ancu manghjà parenti debuli. In circustanze sfavorevoli per u masciu, pò serve com'è alimentariu per una femina più grande. Vale à dì chì quellu chì hè più debule hè manghjatu.

In a persecuzione di a preda, i falchi ponu cumportà imprudente è ùn anu micca ostaculi in a so strada. Per quessa, ponu chjappà in un arbulu o un edifiziu in u so modu. È un uccello cadutu è feritu diventa una preda faciule per ogni predatore.

Hè impussibile per un falcu per rilassate, è ancu più nantu à a terra, perchè in più di diversi predatori, ci sò ancu serpenti chì ùn sò micca ancu avversi à festighjendu un uccello diliziosu. Se l'acellu hè feritu o mortu, l'amatori appariscenu subitu è ​​festa nantu à l'acellu mortu, per esempiu, vultures.

U più grande periculu per i falchi hè l'omu. À a mità di u 20u seculu, a ghjente hà dichjaratu a persecuzione di i falchi, postu chì si crede chì cuntribuiscenu à l'estinzione di certi spezie d'acelli chì a ghjente preda.

À pocu à pocu, l'umanità cumencia à capisce chì falcu - natura ordinata, senza a so esistenza, l'equilibriu di l'ecologia serà disturbatu. Dopu tuttu, a maiò spessu quelli acelli diventanu a so preda, per a cattura di quale u falcu spende pocu forza è energia, vale à dì, i feriti o malati. Inoltre, i raptors regulanu u nùmeru di roditori in i campi. U valore di i falchi in l'ecosistema hè enormu.

È hè assai impurtante per ùn perde micca sta creazione preziosa di a natura - acelli di preda!

Lascia un Audiolibro