Segni di rabia in un gattu dopu un muzzicu è chì fà se l'animali hè statu in cuntattu cù un animali infettatu
Cats

Segni di rabia in un gattu dopu un muzzicu è chì fà se l'animali hè statu in cuntattu cù un animali infettatu

Ùn hè micca per nunda chì u solu pensamentu di a rabia felina terrorizza i pruprietarii di animali in u mondu. A rabbia in i misgi hè assai contagiosa, è quandu i signali di a malatia si prisentanu, a malatia hè quasi sempre fatale.

Mentre a rabia hè una vera minaccia per a vita di a vostra mascota, pudete minimizzà u risicu di sta malatia mortale. Per fà questu, avete bisognu di vaccinate u ghjattu è micca lascià fora di a casa. Eccu sette dumande cumuni nantu à a rabia chì vi aiutanu à mantene u vostru gattu più sicuru in questu articulu.

1. Chì ghjè a rabbia

A rabbia hè una malatia completamente prevenibile causata da un virus chì infetta u cervellu è a spina di i mammiferi. I casi di rabbia sò stati registrati in quasi tutte e regioni di a Federazione Russa, a situazione più sfavore hè sviluppata in Mosca è e regioni adiacenti, induve da 20 à 140 casi di rabbia sò registrati annu, secondu u Centru FBUZ per l'Educazione Igienica di a Populazione. di Rospotrebnadzor. Circa 59 persone mori di rabia ogni annu in u mondu, secondu i Centri per u Controlu di Malattie.

I trasportatori di a rabia sò principarmenti i misgi è i cani, è ancu l'animali salvatichi cum'è volpi, lupi, cani raccoon è varii roditori, ma a malatia pò esse in ogni mammiferu. I casi di rabbia sò più spessu rappurtati in i zoni induve ci sò un gran numaru di misgi o cani stray non vaccinati. Sicondu u portale Mos.ru, in a Federazione Russa, sò i misgi chì piglianu a rabia più spessu di l'altri animali domestici.

2. Cumu a rabia hè trasmessa

A malatia hè più spessu trasmessa per u muzzicu di un gattu rabbitu o qualsiasi mammiferu infettatu cù u virus. A saliva di i mammiferi infettati hè contagiosa. Pò esse trasmessu da u cuntattu di a saliva di un animali infettatu cù una ferita aperta o mucosa cum'è e gengive.

3. Signs di rabbia in i misgi

A rabbia in i misgi hè generalmente divisa in trè fasi. U primu stadiu hè chjamatu prodromu. In questu stadiu, un gattu infettatu da a rabia di solitu principia à vede cambiamenti in u cumpurtamentu chì sò atipichi per u so caratteru: un timida pò diventà sociable, un sociable pò diventà timida, etc.

A seconda tappa hè chjamata stage di eccitazione - a fase più periculosa di a rabia. À questu stadiu, u ghjattu malatu pò diventà nervoso è vicious. Puderà mostrà segni cum'è miaulazione forte, convulsioni è perdita di l'appetite. À questu puntu, u virus attaccà u sistema nervu è impedisce à u ghjattu di inghjustà. U risultatu hè segni classici di salivazione eccessiva o spuma in bocca.

U terzu stadiu hè paraliticu. À questu stadiu, u ghjattu cade in coma, ùn pò micca respira è, sfurtunatamenti, sta tappa finisci cù a morte di l'animali. Questa tappa hè generalmente circa sette ghjorni dopu à l'iniziu di i sintomi, cù a morte intornu à u 10 ghjornu.

4. Periudu di incubazione per a rabia in i misgi

Dopu avè infettatu cù a rabia, i sintomi ùn si prisentanu micca immediatamente in un gattu. U periodu d'incubazione propiu hè di trè à ottu simane, ma in certi casi, u tempu chì ci vole à apparisce i sintomi pò esse da 10 ghjorni à un annu.

U ritmu à quale i sintomi appariscenu dipende da u situ di a muzzica. U più vicinu hè u situ di u muzzicu à u cervu è a spina, più veloce si sviluppanu i sintomi. A prisenza di u virus in a saliva di un animali infettatu à u mumentu di a muzzica (ùn hè micca sempre presente), è ancu a gravità di u muzzicu, affettanu ancu.

5. Cumu hè diagnosticata a rabbia ?

A rabbia pò esse diagnosticata solu esaminendu u tessulu cerebrale di un mammiferu mortu. Se a rabia hè suspettata in un animali mortu o eutanasiatu, u veterinariu elimina u cervellu è eseguisce una prova diretta per l'anticorpi di a rabia.

6. Cumu prevene a rabia

A rabbia in i misgi pò esse facilmente prevenuta cù vaccinazioni di rutina è mantene l'animali in casa. In a maiò parte di e regioni, a vaccinazione hè obligatoria.

Dopu à a prima vaccinazione, u ghjattu riceverà a vacuna di novu un annu dopu, è dopu deve esse vaccinatu una volta à l'annu. U pruprietariu serà datu un certificatu speciale di vaccinazione o mette i marchi adattati in u passaportu veterinariu di l'animali - deve esse guardatu. Avete bisognu di registrà u vostru animali è quandu visitate un veterinariu.

7. Chì fà si u ghjattu hè infettatu da a rabia

Se un animale salvaticu o un ghjattu hè infettatu da a rabia, ùn deve micca avvicinatu per a so propria salvezza. Hè urgente di chjamà u vostru dipartimentu di cuntrollu di l'animali lucali per cunsiglii. Hè assai prubabile, i specialisti di u dipartimentu di cuntrollu di l'animali venenu à cullà l'animali è cunsiglià ciò chì deve fà dopu.

Mentre mantene u vostru ghjattu in casa hè u modu più faciule per prutege u vostru ghjattu, certi misgi anu bisognu di cambià di scenariu da u tempu à u tempu. Se a casa hà un patiu, hè cunsigliatu di fà un recinte prutettu per chì u ghjattu pò caminari in modu sicuru. Sè avete da marchjà un gattu nantu à a strada, hè megliu per fà nantu à una correa o arnesi. 

A rabbia in i misgi hè una malatia incurable, ma hè à u pruprietariu per assicurà chì ùn affetta micca a so amata animali.

Lascia un Audiolibro