Ripruduzzione di diversi tipi di rane, cumu si riproducenu l'anfibii
articuli

Ripruduzzione di diversi tipi di rane, cumu si riproducenu l'anfibii

I ranocchi ponu ripruduce quandu ghjunghjenu à quattru anni. Svegliate dopu l'hibernazione, l'anfibii maturi si precipitanu immediatamente à l'acqua di spawning, induve cercanu un cumpagnu chì hè adattatu in grandezza. U masciu hà da eseguisce diversi tipi di trucchi davanti à a femina per attirà a so attenzione, cum'è u cantu è u ballu, mostrandu cù forza è principale. Dopu chì a femina sceglie un fidanzatu chì li piace, cumincianu à circà un locu per pusà l'ova è fertilizà.

Ghjochi di matrimoniu

vòtu

A maiò parte di i rospi maschili è ranocchi attrae femine di a so propria spezia cù una voce, à dì u croaking, chì hè diversu per e diverse spezie: in una spezia s'assumiglia à un "trill" di un grillu, è in un altru s'assumiglia. u solitu "qua-qua". Pudete facilmente truvà a voce di i masci in Internet. A voce alta nantu à u stagnu appartene à i masci, mentri a voce di e femine hè assai tranquilla o assente in tuttu.

Cortese

  • Apparenza è culore.

I masci di parechje spezie di ranocchi, per esempiu, ranocchi di dardo di velenu tropicale, cambianu u so culore durante a stagione di accoppiamentu, diventendu neri. In i masci, à u cuntrariu di e femine, l'ochji sò più grossi, l'organi di u sensu sò megliu sviluppati è u cervellu hè allargatu, rispettivamente, è e zampe di fronte sò decorate cù i calli di u matrimoniu, chì sò necessarii per l'accoppiamentu per chì u sceltu ùn pò micca scappà. .

  • Dance

L'attenzione di e femine pò esse attrattu è vari muvimenti. Colostethus trinitatis rimbalza solu ritmicamente nantu à un ramu, è Colostethus palmatus si mette in pose exquisite quand'elli vedenu una femmina à l'orizzonte, è altre spezie chì vivenu vicinu à cascate riescenu à agità e so zampe à e femine.

Colostethus collaris maschile esegue una danza di corteggiamento. U masciu si arrampica finu à a femina è gracchia più forte è più veloce, poi s'alluntana, si balanceghja è salta, mentre chì si congela nantu à e so zampe posteriori in una pusizioni eretta. Se a femina ùn hè micca impressiunata da u funziunamentu, ella alza a so testa, mustrà a so gola gialla brillanti, questu sfida u masciu. Se a femina li piacia u ballu di u maschile, allora ella fighja u bellu ballu, arrastendu in diversi lochi per vede megliu u ghjocu di u masciu.

A volte un grande publicu pò riunite: un ghjornu, mentre osservanu Colostethus collaris, i scientisti cuntavanu diciottu femine chì fighjavanu à un masciu è si trasfirìu à un altru postu in sincronia. Dopu avè ballatu, u masciu abbanduneghja pianu pianu, mentri spessu si vultò per assicurà chì a dama di u core u seguita.

In rane dart d'oru, à u cuntrariu, e femine lotta per i masci. Dopu avè trovu un masciu chì croaks, a femina slaps i so gammi posteriori nantu à u so corpu è mette e so zampe davanti nantu à ellu, pò ancu strofina a testa contru à u mento di u masciu. U masciu cù menu ardore risponde in natura, ma micca sempre. Parechji casi sò stati arregistrati quandu stu tipu d'anfibi avianu cumbattimentu trà e femine è masci per un cumpagnu chì li piacia.

Fertilizazione o cumu si riproducenu e rane

A fecundazione si faci fora

Stu tipu di fecundazione si trova più spessu in ranocchi. U masciu più chjucu stringe strettu a femina cù e so zampe davanti è fecunda l'ova spawned da a femina. U masciu abbraccia a femina in a postura amplexus, chì ci sò trè opzioni.

  1. Daretu à e zampe di fronte di a femina, u masciu face una circonferenza (rane à faccia affilata)
  2. U masciu piglia a femina davanti à i membri posteriori (scaphiopus, spadefoot)
  3. Ci hè una circonferenza di a femina da u collu (rane dart).

Fertilizazione in l'internu

Pochi ranocchi poison dart (per esempiu, Dendrobates granuliferus, Dendrobates auratus) sò fecundati in una manera diversa: a femina è l'omi giranu a testa in direzzione opposta è cunnetta i cloacae. In a listessa pusizioni, a fecundazione si trova in l'anfibii di l'spezie Nectophrynoides, chì prima portanu ova, è dopu i capretti in utero finu à a fine di u prucessu di metamorfosi è dà nascita à ranocchi cumplettamente furmati.

Les grenouilles mâles à queue du genre Ascaphus truei ont un organe reproducteur spécifique.

Duranti a staghjoni di ripruduzzione, i masci spessu formanu callus rugosi specifichi d'accoppiamentu nantu à e so zampe davanti. Cù l'aiutu di sti calli, u masciu s'appoghja à u corpu slippery di a femina. Un fattu ntirissanti: per esempiu, in u rospu cumuni (Bufo bufo), u masciu cullà nantu à a femina luntanu da u reservoir è cavalca nantu à ellu per parechji centu metri. È certi masci pò cavalcà a femina dopu chì u prucessu di accoppiamentu hè cumpletu, aspittendu chì a femina forma un nidu è mette l'ova in questu.

Se u prucessu d'accoppiamentu si faci in l'acqua, u masciu pò tene l'ova spawned da a femina, pressendu i so gammi posteriori per avè u tempu di fertilizà l'ova (spezie - Bufo boreas). Piuttostu spessu, i masci ponu mischjà è cullà nantu à i masci chì chjaramente ùn piace micca. A "vittima" riproduce un sonu specificu è a vibrazione di u corpu, à dì u spinu, è vi forza à esce da sè stessu. E femine si cumportanu ancu à a fine di u prucessu di fecundazione, ancu s'è qualchì volta u masciu stessu pò liberà a femina quandu sente chì u so abdomen hè diventatu dolce è viotu. Piuttostu spessu, e femine scuzzulate attivamente i masci chì sò troppu pigri per esce, vultendu da u so latu è stende i so membri posteriori.

Soitie - amplexus

Tipi di amplexus

E rane ponenu ova, cum'è u pesciu, postu chì u caviar (ova) è l'embrioni ùn mancanu adattazioni per u sviluppu in terra (anamnia). Diversi tipi d'anfibi ponenu i so ova in lochi maravigghiusi:

  • in tane, a pendenza di quale scende in l'acqua. Quandu un caprettu chjappà, si rotola in l'acqua, induve u so sviluppu ulteriore prucede;
  • a femina cù u mucus cullucatu da a so pelle forma nidi o lumps, poi attache u nidu à e foglie chì pende nantu à u stagnu;
  • certi impannillanu ogni ovu in una foglia separata di un arbre o canna chì pende nantu à l'acqua;
  • femmina di a spezia Hylambates brevirostris in generale cova l'ova in bocca. I masci di l'spezie rinodermu di Darwin anu sacchi spiciali in a gola, induve portanu l'ova pusatu da a femina;
  • e rane à bocca stretta campanu in i zoni aridi, chì ponenu l'ova in terra umida, induve si sviluppa un caprettu, è un anfibiu furmatu si arrampica nantu à a terra;
  • e femine di u genus pipa portanu l'ova nantu à elli. Dopu chì l'ova sò fecundati, u masciu li pressa in u spinu di a femina cù u so ventre, pusendu l'ova in fila. L'ova chì si attaccanu à e piante o à u fondu di un reservoir ùn pò micca sviluppà è mori. Sò sopravviventi solu nantu à u spinu di a femina. Un paru d'ore dopu a pusizioni, una massa grisa porosa si forma nantu à u spinu di a femina, in quale l'ova sò intarrati, dopu a muda femina;
  • certi spezii di e femine formanu l'arbuli d'anellu da u so propiu mucus;
  • in certi spezie di ranocchi, un saccu chjamatu brood pouch hè furmatu in i plegamenti di a pelle nantu à u spinu, induve l'anfibiu porta l'ova;
  • alcune specie di rane australiane ova in u stomacu e girini. Per u periodu di gestazione in u stomacu cù l'aiutu di prostaglandina, a funzione di pruduce u zuccaru gastru hè disattivata.

Per tuttu u periodu di a gestazione di tadpole, chì dura dui mesi, a rana ùn manghja nunda, mentre chì ferma attiva. Duranti stu pirìudu, usa solu magazzini internu di glycogen è grassu, chì hè guardatu in u so fegatu. Dopu à u prucessu di gestazione di a rana, u fegatu di a rana diminuisce in grandezza per un fattore di trè è ùn ci hè micca grassu in l'abdomen sottu a pelle.

Dopu à l'ovipusizzioni, a maiò parte di e femine abbanduneghja u so clutch, è ancu l'acqua di spawning, è andonu à i so abitati di solitu.

L'ova sò generalmente circundati da grande strata gelatinosa. A cunchiglia d'ovu ghjoca un rolu maiò, cum'è l'ovu hè prutettu da l'asciugatura, da i danni, è u più impurtante, prutege da esse manghjatu da i predatori.

Dopu à pusà, dopu à qualchì tempu, a cunchiglia di l'ova si stende è si forma in una capa gelatinosa trasparente, in u quale l'ovu hè visibile. A mità superiore di l'ovu hè scura, è a mità più bassa, à u cuntrariu, hè lumera. A parte scura si riscalda più, perchè usa i raghji di u sole in modu più efficace. In parechje spezie d'anfibii, i pezzi di ova flutteranu à a superficia di u reservoir, induve l'acqua hè assai più calda.

A bassa temperatura di l'acqua ritarda u sviluppu di l'embriione. Se u clima hè caldu, l'ovu si divide parechje volte è si forma in un embriione multicellulare. Dui simani dopu, da l'ovu esce un caprettu, una larva di rana.

Tadpole è u so sviluppu

Dopu à abbandunà u spawn un caprettu casca in acqua. Dighjà dopu à 5 ghjorni, dopu avè usatu u suministru di nutrienti da l'ova, hà da pudè natà è manghjà per sè stessu. Forma una bocca cù mascelle cornute. U tadpole si nutre d'alga protozoa è altri microorganismi acquatici.

À questu tempu, u corpu, a testa è a cuda sò digià visibili in i capretti.

U capu di u caprettu hè grande, ùn ci sò micca membri, l'estremità caudale di u corpu ghjoca u rolu di una finta, una linea laterale hè ancu osservata, è ci hè un sucker vicinu à a bocca (u genus di u caprettu pò esse identificatu da u sucker). Dui ghjorni dopu, u spaziu longu à l'orli di a bocca hè sopratuttu cù qualchì semblanza di u beccu d'uccello, chì agisce cum'è un cutter di filu quandu u tadpole alimenta. I tadpoles anu branchie cù aperture gill. À l'iniziu di u sviluppu, sò esterni, ma in u prucessu di sviluppu cambianu è aghjunghjenu à l'archi di gill, chì si trovanu in a faringe, mentre chì funziunavanu cum'è gills internu ordinariu. U tadpole hà un core à duie camere è una circulazione.

Sicondu l'anatomia, u tadpole à u principiu di u sviluppu hè vicinu à i pesci, è avè maturatu, s'assumiglia digià una spezia di reptile.

Dopu à dui o trè mesi, i capretti crescenu torna, è dopu i peri di fronte, è a cuda prima s'accorta, è dopu sparisce. À u listessu tempu, i pulmoni sviluppanu ancu.. Dopu avè furmatu per respira in terra, u caprettu principia a so ascensione à a superficia di u reservoir per inghjulà l'aria. U cambiamentu è a crescita dipende largamente da u clima caldu.

I tadpoles in prima si alimentanu principarmenti di l'alimentu d'origine vegetale, ma poi passanu gradualmente à l'alimentu di una spezia animale. A rana formata pò sbarcà s'ellu hè una spezia terrestre, o cuntinuà à campà in l'acqua s'ellu hè una spezia aquatica. I ranocchi chì sò ghjunti in terra sò underyearlings. L'anfibii chì ponenu i so ovi nantu à a terra à volte prucedenu à u sviluppu senza u prucessu di metamorfosi, vale à dì per via di u sviluppu direttu. U prucessu di sviluppu dura circa dui à trè mesi, da u principiu di a pusizioni di ova à a fine di u sviluppu di u caprettu in una rana piena.

Rane velenose anfibie mostra un cumpurtamentu interessante. Dopu chì i tadpoles sboccanu da l'ova, a femina nantu à a so spina, una per una, trasfiriu à i cimi di l'arburi in i fiori di fiori, in quale l'acqua s'accumula dopu a piova. Un tali tipu di piscina hè una bona stanza di i zitelli, induve i zitelli cuntinueghjanu à crescenu. U so alimentu hè ova senza fecundazione.

A capacità di ripruduce in cubs hè ottenuta à circa u terzu annu di vita.

Dopu à u prucessu di ripruduzzione ranocchi verdi stanu in l'acqua o mantene nantu à a riva vicinu à u reservoir, mentri marroni andà in terra da u reservoir. U cumpurtamentu di l'anfibii hè largamente determinatu da l'umidità. In tempu caldu è seccu, i ranocchi marroni sò soprattuttu discreti, cumu si nascondenu da i raghji di u sole. Ma dopu à u tramontu, anu tempu di caccia. Siccomu a spezia di rana verde campa in l'acqua o vicinu à l'acqua, caccia ancu durante l'ora di ghjornu.

Cù l'iniziu di a stagione fredda, i ranocchi marroni si movenu à u reservoir. Quandu a temperatura di l'acqua diventa più altu ch'è a temperatura di l'aire, i ranocchi marroni è verdi si sfondanu à u fondu di u reservoir per tuttu u periodu di friddu invernu.

Lascia un Audiolibro