Cumportamentu di porcu di Guinea
Roedores

Cumportamentu di porcu di Guinea

I porchi di Guinea sò animali socievoli, si sentenu megliu in a cumpagnia.

Per un porcu cuntenutu in u singulari, solu una persona pò esse un amicu, è hè obligatu à dà assai assai attenti per ch'ella ùn si senti sola. 

I porcellini d'India amparanu rapidamente è sò animali ideali per i zitelli.

I porchi di Guinea sò animali socievoli, si sentenu megliu in a cumpagnia.

Per un porcu cuntenutu in u singulari, solu una persona pò esse un amicu, è hè obligatu à dà assai assai attenti per ch'ella ùn si senti sola. 

I porcellini d'India amparanu rapidamente è sò animali ideali per i zitelli.

I porchi di Guinea ùn sò assolutamente micca aggressivi è micca periculosi per l'omu.

Mantene più di questi picculi roditori amabili permette di cunnosce u so cumpurtamentu in a mandria, vi permette di osservà una varietà di costumi chì ponu appare solu quandu u porcu si senti sicuru circundatu da i so parenti.

U porcu ùn muzzica è ùn batte micca cù u nemicu. À l'ambienti scunnisciuti, l'odori, i soni - tuttu ciò chì pare micca sicuru per ella - reagisce cù una stampida o immobilità assoluta. In cundizioni naturali, stu cumpurtamentu spessu salva a vita di sti roditori. 

Questi animali miti mostranu aggressioni solu in relazione à individui di a so propria spezia. Pò esse truvata trà i gilts in competizione per l'alimentariu o un locu per riposu. E mamma, dopu à a fine di u periodu di lattazioni, qualchì volta caccià i cuccioli, i stessi si arrabbianu quandu u latti diventa insufficiente.

Spessu a causa di l'aggressione hè una cuncintrazione eccessiva di animali furzati à stà inseme in un spaziu pocu. Esempii di cumportamentu aggressivu includenu l'arrampicata mutuale di i capelli è di manghjà ciò chì resta in bocca. U dispiacere si manifesta ancu in a forma di una volta brusca è un saltu direttu versu u nemicu. U porcu vultatu s'accovaccia, apre a bocca, spessu chjappà i denti per avvistà è s'irrizzava u so scruff. 

I cunflitti più formidabili venenu trà dui masci chì cumbattenu per a duminazione nantu à a banda. Dui masci, chjappà, chjappà i denti, alzendu alternativamente e zampe posteriori, circundanu unu intornu à l'altru. Sì nimu d'elli ricusa stu ghjocu introduttivu, cumincianu à saltà nantu à l'altru è muzzicà. U rifiutu di cummattiri ancu in u stadiu di a "guerra di i nervi" ùn sempre salva a persona capitulata da esse muzzicata. Perchè u vincitore pò perseguite u vincitu è ​​chjappà cù i so denti quelli lochi ch'ellu pò ghjunghje.

In cundizioni naturali, i cunflitti sanguinanti succorsu assai raramenti perchè u masciu più debule hà un locu per scappà è induve ammuccià. Quandu si riproduce in un spaziu cunfinatu, incidenti di stu tipu pò esse micca sicuru. 

E femine, in regula, si tolleranu bè, ma ancu quì ci hè una certa gerarchia: u capu mette e cose in ordine trà i so parenti di u stessu sessu è i zitelli. Tutte e femine curanu a salute è u sviluppu di a prole. In a prima settimana di vita, i zitelli sò cumplettamente supportati da a femina. Se un cucciolo vole manghjà, pò piglià u latte micca solu da a so mamma, ma ancu da un'altra femmina allattata. Sì u zitellu hè solu, cumencia à fà un squittu forte è lamentatu finu à chì a mamma u sente : s'avvicina à ellu, fendu sonu rumbling, sniffs, lecca u musu, è poi u mette in u so locu. Da a seconda settimana, i zitelli sò più è più attaccati à u maschile, chì i svizzanu da a cura di a so mamma, à partesi da a terza simana, a mamma ferma l'alimentu cù u latte.

I porchi di Guinea ùn sò assolutamente micca aggressivi è micca periculosi per l'omu.

Mantene più di questi picculi roditori amabili permette di cunnosce u so cumpurtamentu in a mandria, vi permette di osservà una varietà di costumi chì ponu appare solu quandu u porcu si senti sicuru circundatu da i so parenti.

U porcu ùn muzzica è ùn batte micca cù u nemicu. À l'ambienti scunnisciuti, l'odori, i soni - tuttu ciò chì pare micca sicuru per ella - reagisce cù una stampida o immobilità assoluta. In cundizioni naturali, stu cumpurtamentu spessu salva a vita di sti roditori. 

Questi animali miti mostranu aggressioni solu in relazione à individui di a so propria spezia. Pò esse truvata trà i gilts in competizione per l'alimentariu o un locu per riposu. E mamma, dopu à a fine di u periodu di lattazioni, qualchì volta caccià i cuccioli, i stessi si arrabbianu quandu u latti diventa insufficiente.

Spessu a causa di l'aggressione hè una cuncintrazione eccessiva di animali furzati à stà inseme in un spaziu pocu. Esempii di cumportamentu aggressivu includenu l'arrampicata mutuale di i capelli è di manghjà ciò chì resta in bocca. U dispiacere si manifesta ancu in a forma di una volta brusca è un saltu direttu versu u nemicu. U porcu vultatu s'accovaccia, apre a bocca, spessu chjappà i denti per avvistà è s'irrizzava u so scruff. 

I cunflitti più formidabili venenu trà dui masci chì cumbattenu per a duminazione nantu à a banda. Dui masci, chjappà, chjappà i denti, alzendu alternativamente e zampe posteriori, circundanu unu intornu à l'altru. Sì nimu d'elli ricusa stu ghjocu introduttivu, cumincianu à saltà nantu à l'altru è muzzicà. U rifiutu di cummattiri ancu in u stadiu di a "guerra di i nervi" ùn sempre salva a persona capitulata da esse muzzicata. Perchè u vincitore pò perseguite u vincitu è ​​chjappà cù i so denti quelli lochi ch'ellu pò ghjunghje.

In cundizioni naturali, i cunflitti sanguinanti succorsu assai raramenti perchè u masciu più debule hà un locu per scappà è induve ammuccià. Quandu si riproduce in un spaziu cunfinatu, incidenti di stu tipu pò esse micca sicuru. 

E femine, in regula, si tolleranu bè, ma ancu quì ci hè una certa gerarchia: u capu mette e cose in ordine trà i so parenti di u stessu sessu è i zitelli. Tutte e femine curanu a salute è u sviluppu di a prole. In a prima settimana di vita, i zitelli sò cumplettamente supportati da a femina. Se un cucciolo vole manghjà, pò piglià u latte micca solu da a so mamma, ma ancu da un'altra femmina allattata. Sì u zitellu hè solu, cumencia à fà un squittu forte è lamentatu finu à chì a mamma u sente : s'avvicina à ellu, fendu sonu rumbling, sniffs, lecca u musu, è poi u mette in u so locu. Da a seconda settimana, i zitelli sò più è più attaccati à u maschile, chì i svizzanu da a cura di a so mamma, à partesi da a terza simana, a mamma ferma l'alimentu cù u latte.

In una gabbia o aviaria per i porcellini d'India, ùn ci hè micca una via di scappata, cusì a rispunsabilità per a coesistenza pacifica di l'animali hè cun voi. Prestate attenzione à i seguenti.

Per i ghjovani masci, quandu ghjunghjenu à a pubertà, vale à dì, micca più tardi à 4-5 simane, si deve truvà altri patroni. Questu hè necessariu micca solu per evità e scaramuccia, ma ancu per prevene a ripruduzzione più incontrollata.

Se u masciu hè scunfittu in a lotta per u locu duminante in a famiglia, deve esse immediatamente pusatu in un altru chjusu, altrimente si sguassate, postu chì ùn ci hè più un locu per ellu in a famiglia.

Un ghjovanu, maschile castratu pusatu cù un gruppu di femine ùn serà micca pussibule di stabilisce immediatamente cum'è host. A situazione cambierà solu cù u tempu, quandu ellu cresce è superà e femine in grandezza è pesu.

Un porcu d'India chì fughje i so pari ùn hà probabilmente micca avutu cuntattu cù l'altri porcelli d'India dapoi a prima età, chì significa chì ùn manca un sensu di a cumunità cù u gruppu è dunque trova assai difficiuli d'amparà cù i so fratelli.

Se vulete mette un gruppu di porcellini d'India in una nova gabbia cù altri porcellini d'India, pudete fà in modu sicuru. Un porcu d'India tenutu separatamente hè più difficiuli di cunghjuntà cù parechji animali, frà i quali hà da esse ghjuntu. Inoltre, parechji animali necessitanu una gabbia più spaziosa.

In una gabbia o aviaria per i porcellini d'India, ùn ci hè micca una via di scappata, cusì a rispunsabilità per a coesistenza pacifica di l'animali hè cun voi. Prestate attenzione à i seguenti.

Per i ghjovani masci, quandu ghjunghjenu à a pubertà, vale à dì, micca più tardi à 4-5 simane, si deve truvà altri patroni. Questu hè necessariu micca solu per evità e scaramuccia, ma ancu per prevene a ripruduzzione più incontrollata.

Se u masciu hè scunfittu in a lotta per u locu duminante in a famiglia, deve esse immediatamente pusatu in un altru chjusu, altrimente si sguassate, postu chì ùn ci hè più un locu per ellu in a famiglia.

Un ghjovanu, maschile castratu pusatu cù un gruppu di femine ùn serà micca pussibule di stabilisce immediatamente cum'è host. A situazione cambierà solu cù u tempu, quandu ellu cresce è superà e femine in grandezza è pesu.

Un porcu d'India chì fughje i so pari ùn hà probabilmente micca avutu cuntattu cù l'altri porcelli d'India dapoi a prima età, chì significa chì ùn manca un sensu di a cumunità cù u gruppu è dunque trova assai difficiuli d'amparà cù i so fratelli.

Se vulete mette un gruppu di porcellini d'India in una nova gabbia cù altri porcellini d'India, pudete fà in modu sicuru. Un porcu d'India tenutu separatamente hè più difficiuli di cunghjuntà cù parechji animali, frà i quali hà da esse ghjuntu. Inoltre, parechji animali necessitanu una gabbia più spaziosa.

Una femina insatisfeta cù u corteggiu spessu si difende da un male fastidiosu. A so reazione di difesa hè chì ella, dopu avè sbulicatu l'insolente cù un flussu d'urina, piglia u volu. Ella riesce perchè u maschile si stende per un mumentu per sniff si. Uni pochi salti energetichi di una femina arrabbiata diretta in a so direzzione pò ancu scuraggià u masciu da flirting. 

Un signu di cunciliazione hè l'apertura di e parti più dilicate di u corpu, quelli chì sò più faciuli di ferite. Parechje altre spezie animali si cumportanu in modu simili. U porcu stende nantu à e zampe cumplettamente estese è tira a testa in daretu, aprendu u musu è u collu. Tali posture sò pigliate da individui sottumessi à l'influenza di i so cumpagni più forti, è da i masci in relazione à i so cumpagni. 

Una femina insatisfeta cù u corteggiu spessu si difende da un male fastidiosu. A so reazione di difesa hè chì ella, dopu avè sbulicatu l'insolente cù un flussu d'urina, piglia u volu. Ella riesce perchè u maschile si stende per un mumentu per sniff si. Uni pochi salti energetichi di una femina arrabbiata diretta in a so direzzione pò ancu scuraggià u masciu da flirting. 

Un signu di cunciliazione hè l'apertura di e parti più dilicate di u corpu, quelli chì sò più faciuli di ferite. Parechje altre spezie animali si cumportanu in modu simili. U porcu stende nantu à e zampe cumplettamente estese è tira a testa in daretu, aprendu u musu è u collu. Tali posture sò pigliate da individui sottumessi à l'influenza di i so cumpagni più forti, è da i masci in relazione à i so cumpagni. 

Sente in i porcellini d'India hè ghjustu maravigliosu, hè quellu chì hè di primura impurtanza in a percepzione di l'ambiente.

A visione in i porcellini d'India hè ancu assai sviluppata. In u risultatu di l'esperimenti, hè statu truvatu chì i porcelli d'India distinguenu i culori, principalmente gialli, rossi, verdi è blu.

I porchi di Guinea anu un sensu perfettu di l'olfattu. Sò boni à l'odore. Quandu si salutanu, sniffanu l'altri, fendu una attenzione particulari à l'anu è l'arechje. Marcanu u so territoriu cù sustanzi odori, urina è secrezioni di i glanduli. Ùn deve esse micca surprisatu quandu un porcu, lasciate in a so abitazione ordinata, camminendu per ellu, sferisce u so spinu contr'à u lettu. Questu hè un modu per marcà u territoriu cù a secrezione di i glanduli situati vicinu à l'anu. I masci utilizanu ancu i glanduli situati à i lati di u corpu. Cù un sicretu liberatu da elli, marcanu i membri di a banda è l'uggetti situati sopra à u pianu (pavimenti).

L'urgani di u toccu in i porcellini d'India sò situati in l'antenne chì crescenu intornu à u musu. Aiutate l'animali à navigà in u bughju è evitendu ostaculi.

Sente in i porcellini d'India hè ghjustu maravigliosu, hè quellu chì hè di primura impurtanza in a percepzione di l'ambiente.

A visione in i porcellini d'India hè ancu assai sviluppata. In u risultatu di l'esperimenti, hè statu truvatu chì i porcelli d'India distinguenu i culori, principalmente gialli, rossi, verdi è blu.

I porchi di Guinea anu un sensu perfettu di l'olfattu. Sò boni à l'odore. Quandu si salutanu, sniffanu l'altri, fendu una attenzione particulari à l'anu è l'arechje. Marcanu u so territoriu cù sustanzi odori, urina è secrezioni di i glanduli. Ùn deve esse micca surprisatu quandu un porcu, lasciate in a so abitazione ordinata, camminendu per ellu, sferisce u so spinu contr'à u lettu. Questu hè un modu per marcà u territoriu cù a secrezione di i glanduli situati vicinu à l'anu. I masci utilizanu ancu i glanduli situati à i lati di u corpu. Cù un sicretu liberatu da elli, marcanu i membri di a banda è l'uggetti situati sopra à u pianu (pavimenti).

L'urgani di u toccu in i porcellini d'India sò situati in l'antenne chì crescenu intornu à u musu. Aiutate l'animali à navigà in u bughju è evitendu ostaculi.

Lascia un Audiolibro