Epilessia in i cani è i misgi
I cani

Epilessia in i cani è i misgi

Epilessia in i cani è i misgi

Cosa hè epilessia? L'epilessia hè una malatìa in quale a corteccia cerebrale hè dannata, pruvucannu tremori, cunvulsioni è cunvulsioni. Cunsiderate i tipi di sta malatia è l'assistenza pussibule à l'animali.

Tipi di epilessia

Per i pruprietarii, in regula, tutte e cundizioni accumpagnate da tremuli o cunvulsioni sò epilessia. In realtà ùn hè micca. Ci sò epilepsia idiopatica è sintomatica è stati epileptoidi. Fighjemu un ochju più vicinu.

  • L'epilepsia sintomatica si trova cù e malatie di u cervellu, per esempiu, in presenza di un tumore o idrocefalia.
  • L'epilessia idiopatica hè cunvulsioni senza una ragione objetiva. Questu hè, durante u diagnosticu, ùn hè micca pussibule di sapè ciò chì hà causatu a patologia.
  • Convulsioni epileptoidi o epilettiformi. Occu in diverse malatie. 

I primi 2 punti riferenu à l'epilepsia vera, stu diagnosticu ùn hè micca cusì cumunu.

Segni clinichi

L'epilessia pò esse manifestata in diverse manere. Ci ponu esse parechji sintomi, sia individualmente sia in cumminazione:

  • Pèrdita di conscienza
  • Tremulu è scontri di i musculi individuali di u corpu, musculu, membri
  • Tensione di i membri è u corpu tutale
  • Aggressione spontanea
  • Schiuma da a bocca, vomitu
  • Defecazione spontanea è urinazione
  • Vocalizazione innaturale

Una crisi epilettica hè divisa in 4 fasi:

  1. L'animali hè preoccupatu, nervoso, ipersalivazione pò appare.
  2. Pocu prima di l'attaccu, l'animali o si stende più vicinu à a persona, o si nasconde, sperimenta allucinazioni, stupore, è i musculi ponu strincà. Immediatamente prima di un attaccu, i cani spessu camminanu o si stendenu cù una espressione assente di u musu, i misgi si spaventanu, si precipitanu, saltanu casualmente o pruvate à scappà, fluff a coda.
  3. L'animali perde a cuscenza, cascà lateralmente, i muvimenti cunvulsi di remu cù e so zampe appariscenu, ancu e zampe ponu esse tense è allungate in avanti, i peri posteriori ponu esse pressati à u stomacu. I movimenti di masticazione minori si facenu cù e mandibula, spessu a lingua o a guancia hè muzzicata, è a spuma da a bocca torna rosa cù sangue. Per un pocu tempu, a bocca pò apre assai, i denti sò nudi. A causa di a tensione di i musculi addominali, l'urinazione involuntaria è a defecazione si trova. L'ochji sò più spessu aperti, i pupi sò dilatati, i riflessi sò assenti. À u piccu di l'appiccicazione, l'animali, senza ricuperà a cuscenza, pò gridà forte, soprattuttu i cani - chianci è sculacciate, chì spaventa assai i patroni. A durata di l'attaccu hè da 1 à 5 minuti. Allora l'animali vene à i so sensi è prova di alzà.
  4. Dopu un attaccu, l'ipersalivazione, a debule musculare persiste per qualchì tempu, l'animali hè disorientatu, pò esse depressu o troppu eccitati. 

Status epilepticus hè una definizione generalizata di una cundizione aguda, quandu ogni sequestra sussegwente si trova prima chì l'animali hà ricuperatu cumplettamente da a sequestra precedente. A maiò spessu, in questu statu, l'animali hè inconsciente, i cunvulsioni ponu esse incessanti, o assai spessu ripetuti, quandu pare chì l'attaccu hà digià passatu, l'animali hà rilassatu, ma una nova serie di cunvulsioni principia immediatamente. Succede ancu chì l'animali perde a cuscenza, è i cunvulsioni ùn sò micca osservati. Calchì volta seizures affettanu solu un gruppu di musculi, cum'è un membru, l'animali o ferma cuscenza o subitu perde. Serial epileptic seizures difiere da epileptic seizures solu in chì in i pause trà e seizures (o a so serie), a cundizione di u paci hè relativamente nurmalizatu, a cuscenza hè restituita à un gradu o un altru, è ùn ci hè micca una disrupzione progressiva di u funziunamentu di l'organi è i sistemi. Serial epileptic seizures, in ogni modu, pò trasfurmà in un statu epiletticu, è a linea trà elli ùn pò micca sempre esse chjaramente delineata.

Li causi di malattìa

Chì puderia esse a causa di l'epilessia vera è e cundizioni chì sò simili à questu?

  • Malattie infettive: toxoplasmosi, leucemia virale felina, peritonite infettiva felina, epatite infettiva, virus da immunodeficienza felina, cimurro canino, rabbia, micosi.
  • Hydrocephalus
  • Neoplasia
  • Cundizioni idiopatiche
  • Carenza di elementi micro è macro
  • Infartu è colpu
  • Malatie di u sistema nervu
  • Ipoxia (mancanza d'ossigenu)
  • Lesioni cerebrali traumatiche, ferite spinali
  • Tumori di u cervellu è di a spina
  • Respirazioni è palpitazioni
  • Avvelenamenti, per esempiu, teobromina, isoniazide, rodenticidi, piante velenose, organofosfati, metalli pesanti
  • Diminuzione di i livelli di glucose in sangue, chì pò esse dovutu à a diabetes mellitus o à l'avvelenamentu di xilitol
  • Shunt portosistemicu, chì hè più cumuni in i cani di razza miniatura
  • Encefalopatia epatica
  • Disturbi elettroliti
  • eclampsia postpartum
  • Sun o colpu di calore
  • Otitis media è orechja interna
  • Epilessia idiopatica

Cumu aiutà un animali durante un attaccu

Ùn avete micca pruvà à purtà immediatamente l'animali à a cuscenza, pruvate à curregà a lingua, soprattuttu unclench i denti è inserisce qualcosa in a bocca, pressu l'animali à u pianu: tuttu questu hè chjappu di ferite, sia per l'animali sia per u pruprietariu. : un animali chì ùn si cuntrulla micca sè stessu, ancu in un statu inconsciente, pò accidentalmente graffà o muzzicà severamente. Inoltre, ci sò spessu manifestazioni d'aggressioni prima è dopu à un attaccu, vale a pena esse attentu quandu manipule l'animali. Unu hà solu alluntanassi da l'animali di l'uggetti periculosi chì ponu cascà nantu à ellu o ferite in ogni modu. Hè assai desideratu chì u pruprietariu stessu si mette inseme è filmà ciò chì succede in video, questu pò aiutà u duttore à fà un diagnosticu. Dapoi spessu dopu à a cessation of seizures à l'accolta, u duttore vede un animali assolutamente sana. Pruvate di piglià a vostra petite à a clinica veterinaria u più prestu pussibule, postu chì ci sò parechje cause per l'epilepsia. A più periculosa, se l'animali casca in status epilepticus, hè assai periculosu per u cervellu. In questu casu, l'assistenza d'urgenza è ancu u sonnu medico sò necessarii.

Diagnostics

Sì avete sintomi di epilessia, duvete cuntattà u vostru neurologu veterinariu. Una registrazione video di un attaccu pò aiutà assai in u diagnosticu. Ancu di grande impurtanza hè l'infurmazioni furnite da u pruprietariu: vaccinazioni, malatie croniche è trasfiriti prima, dieta, etc. In seguitu, u duttore hà da fà un esame, verificate riflessi, temperatura, misurazione di glucose in sangue, testi di sangue, testi d'urina, pressione di sangue. , livelli di l'hormone è l'elettroliti. Sè tuttu hè in ordine, allura un MRI di u cervellu è un EEG, un analisi di u fluidu cerebrospinal, se pussibule, pò esse prescrittu. Se, sicondu i risultati di i studii, i patologii ùn sò micca truvati, u duttore face un diagnosticu di epilessia vera.

Trattamentu è pronosticu

Anticonvulsivi sò usati per trattà l'epilessia. U pronostico hè prudente. In u status epilepticus, un cateteru intravenoso hè piazzatu è l'animali si mette in u sonnu di droga per l'ora di 2-4, secondu a durata di u statu di statutu: per riduce i bisogni metabolichi di u cervellu, i convulsioni sò cessati, è dopu i droghe anticonvulsivi sò stati. pruvatu. Sì ùn sò micca efficaci o l'animali ùn ponu esse eliminati da u statutu, allura u pronostico hè sfavore. Sè avemu trattatu cun cundizioni simili à l'epilepsia, allura u trattamentu pò esse assai diffirenti, è ancu u pronostico, è dipende di a malatia diagnosticata.

Lascia un Audiolibro