Enteritis in un gattu: tipi di malatie, cumu ricunnosce è trattà
L'enterite in i misgi hè una malatìa seria durante a quale l'epiteliu intestinali s'inflama. In a maiò parte di i casi, i gattini sò affettati da sta malatia. Per quessa, per prevene l'enterite, i pruprietarii anu bisognu di piglià u tempu per piglià misure d'igiene è vaccinate i misgi chjuchi à u mumentu propiu. In certi casi, l'enteritis afecta ancu i misgi adulti, in particulare quelli chì anu sta malatia crònica, sò propensi à stress, sò tenuti in cundizioni poveri, è ricevenu nutrimentu di mala qualità. Se ùn trattate micca l'enterite in i misgi à u tempu, in u futuru u so trattamentu serà abbastanza complicatu, longu è ùn guarantisci micca una ricuperazione cumpleta, ancu s'ellu si rivolge à un prufessiunale espertu.
Virus di enteritis
Quelli virus chì causanu enteritis in i misgi sò assai periculosi. Iddi facirmenti passà da un gattu malatu à un sanu è sopravvive bè in l'ambiente. Questi virus ponu esse in u corpu di u ghjattu per un bellu pezzu è ùn si manifestanu micca, o ponu appare immediatamente dopu l'infezzione cù una mansa di sintomi. Se l'animali hà una bona immunità, l'enterite pò passà quasi inosservata da u pruprietariu, mentri pò esse:
- vomitu una volta;
- parechje volte diarrea;
- ligeru malessere.
L'enterite in i misgi in questu casu passa rapidamente. Tuttavia, se un animale hè un trasportatore di u virus per troppu tempu, pussibule infettà l'altri: per parechji mesi, un ghjattu excrete un virus cù feces, chì entra in l'ambiente esternu è si senti bè. Questu hè periculosu per l'altri animali chì sò vicinu, postu chì u risicu di infezzione aumenta.
Tipi di malatie
Ci sò parechji tipi di malatie:
- coronovirus;
- parvovirus;
- rotavirus.
I sintomi di enteritis causati da sti virus sò assai simili à l'altri. Basatu nantu à questu, un ghjattu ùn pò esse trattatu solu, perchè hè solu pussibule di determinà u tipu di virus in un laboratoriu.
L'enterite di Coronovirus si manifesta in a scunfitta di a capa superiore di l'epiteliu, chì stende u intestinu chjucu da l'internu. Cuntaminatu u gattu hè sempre preoccupatu, ùn manghja micca manghjà, ci hè una mala reazione à u pruprietariu. L'animali hà un abdomen strettu è distensu. Ùn lascia micca chì a toccu, scappa è sibila. I sintomi accumpagnati di coronovirus sò vomitu constante cù diarrea. U taburete hè viscosu, liquidu cù un culore aranciu-russu brillanti. A temperatura hè normale o ligeramente elevata.
L'enterite parvovirus in i misgi hè una malatia assai seria è periculosa. Se a malatia ùn hè micca trattata, in u 90% di e situazioni l'animali mori. A malatia pò piglià diverse forme:
- nervoso;
- pulmonariu;
- intestinale.
I sintomi di a malatia sò spressi da a frebba, vomitu è diarrea, twitch nervoso, tosse, debule, rifiutu di manghjà.
L'enterite da rotavirus in i misgi si trova spontaneamente. L'animali grida in permanenza, corre in a stanza, si curva stranamente, ùn manghja micca, ùn permette micca di toccu u stomacu. Ci hè febbre, liquidu, mucosa, diarrea severa, in certi casi cù secrezione sanguinosa, vomitu frequente. Se l'enterite ùn hè micca trattatu, l'animali sviluppa a debulezza, a desidratazione, una frebba putente, è a cundizione generale diventa assai negativa. Rotavirus l'enterite pò esse guaritase vede un duttore in tempu. I misgi debilitati, sicuru, ponu mori s'ellu ùn sò micca datu cura veterinaria puntuale.
I metudi di trattamentu di e malatie
L'enterite cesserà di esse una malatìa terribili cù un risultatu fatale si tratta à tempu. In tali casi, a malatia passa cun successu. U veterinariu hà da sviluppà un speziale per u vostru gattu prescription cù droghe adattatechì sò destinati à eliminà un tipu specificu di virus. Cunsiglierà ancu chì antibiotici, antipiretici, analgesici, antispasmodichi, immunocorrettori, antiemetici è droghe di fissazione deve esse usatu.
Duranti u trattamentu, l'animali deve esse guardatu caldu, alimentatu in porzioni modeste, alimentu caldu, chì hè assorbutu rapidamente. Se un gattu hè affettatu da l'enterite coronavirus, allora a desidratazione si trova spessu in u so corpu. In questu casu, un specialista qualificatu ricumanderà una droga chì restaurà l'equilibriu acqua-sali.
Sè seguite u trattamentu currettu è furnisce u ghjattu cun cura bè, dopu à uni pochi di ghjorni vi vede un risultatu pusitivu, a cundizione generale di u paci hà da migliurà. Tuttavia, u cursu di trattamentu prescrittu da u veterinariu deve esse cumpletu.
Indipendentemente da u tipu di virus, a rimuzione di i sintomi hè un passu impurtante trattamentu cumplessu. Basatu nantu à questu, i pruprietarii anu da ricurdà bè tali sfumature:
- cumu cuminciò a malatia;
- quantu spessu si sò vomitu è feci;
- chì culore, voluminu è cunsistenza di feces è vomitu;
- chì cambiamenti in u cumpurtamentu sò osservati;
- se l'animali ricusa di manghjà;
- fotofobia o micca.
Sti dettagli aiutanu à u duttore in pocu tempu per determinà u diagnosticu è fà u trattamentu più efficace.
Quandu vene a tappa di ricuperazione, avete bisognu à prestu assai cura à a cura di l'animali: sguassate tracce di vomitu è feces da u lettu è a lana, ùn fate micca u rumore, ùn creanu micca prughjetti, ùn lasciate micca u gattu solu per un bellu pezzu. tempu.