Ambiente arricchitu per un gattu: chì deve esse in casa?
Cats

Ambiente arricchitu per un gattu: chì deve esse in casa?

Sicondu statistiche, in u Regnu Unitu, a maiò parte di i misgi domestici anu accessu à a strada (Rochlitz, 2005): questu hè cunsideratu naturali per i misgi. In i Stati Uniti, 50-60% di i misgi passanu a so vita sana in casa (Patronek et al., 1997). I veterinari americani ricumandenu fermamente chì i pruprietarii mantenenu i misgi in casa (Buffington, 2002), cum'è parechji staffi di refuggiu. È in certi zoni di l'Australia, i sperti anu manifestatu preoccupazione chì i misgi chì caminavanu da elli stessi sò dannusu à l'ambiente, ci hè ancu una lege chì limita, è in certi lochi pruibisce cumplettamente a liberazione di misgi.

In verità, un ronrone di liberazione vene cun risichi enormi, per quessa, hè prudente di mantene u gattu in casa o di caminari in una zona sicura è vallata o in una guinzaglia. Per una banda, questu pare esse cuntrariu à u cuncettu di 5 libertà, in particulare, limita seriamente a libertà d'esercite un cumpurtamentu tipicu di spezie. Ma d'altra parte, a liberazione (è i risichi assuciati cù questu) ùn faci nunda per cumpensà e mala cundizione di detenzione è, à u turnu, ùn hè in alcun modu coherente cù a libertà da ferite è malatia.

Chì fà ? Puderà un gattu prosperà s'ellu passa tutta a so vita in casa?

Forsi si crea un ambiente arricchitu per ella. Allora cumu si crea un ambiente arricchitu per un gattu d'internu?

  1. I scientisti chì anu studiatu u cumpurtamentu di i misgi ricumandenu chì u purr deve avè accessu à almenu duie camere (Mertens è Schär, 1988; Bernstein è Strack, 1996).
  2. Se ci sò parechji misgi, ognunu deve avè minimu 10 sq.m spazii (Bernstein è Strack, 1996). In questu casu, ci hè una chance chì ognunu di i misgi puderà truvà un angulu adattatu per rilassate o ghjucà in ogni mumentu, è ùn anu micca cunflittu. Sicondu un studiu (Barry è Crowell-Davis, 1999), a maiò parte di i misgi mantene una distanza di 1 à 3 metri o più l'una di l'altru, è ùn anu da pudè micca riduce sta distanza.
  3. Tuttavia, micca solu l'area di u1989bu1992bla stanza hè impurtante, ma ancu a qualità di u so riempimentu. I misgi sò attivi è amanu l'arrampicata (Eisenberg, 1993), è cusì i "top tiers" cum'è vantage points and safe havens (DeLuca è Kranda, 1995; Holmes, XNUMX; James, XNUMX). Purrs deve esse equipatu "secondu" è ancu "terzu" pianu. Quessi ponu esse dispusitivi spiciali chì sò venduti in i magazzini di l'animali, è ancu i scaffali, i sills di finestra è altre superfici adattati.
  4. A maiò parte di u ghjornu, i misgi dorme o riposu, chì significa chì hè necessariu di equipà dormitori cunfortu cù superfici cunfortu cum'è pads (Crouse et al., 1995) o panni morbidi (Hawthorne et al., 1995). Siccomu i misgi piace à riposu solu in quantu à a cumpagnia di altri animali (Podberscek et al., 1991), ci deve esse abbastanza posti di dorme in a stanza (formula standard: N + 1, induve N hè u numeru di animali in a casa). ).
  5. A volte i misgi sentenu a necessità di ammuccià, ancu per evità u cuntattu cù altri animali o persone, è ancu in ogni situazione stressanti (Carlstead et al., 1993; James, 1995; Rochlitz et al., 1998). Sicondu un studiu (Barry è Crowell-Davis, 1999), i misgi passanu 48-50% di u so tempu ammucciendu da l'occhi indiscreti. Dunque, in più di i lochi di dorme di solitu, sò necessarii "rifugi" induve i purrs ponu ammuccià. Schroll (2002) crede chì una casa deve avè almenu dui "shelters" per cat. Questu aiuta à prevene assai prublemi di cumportamentu.
  6. A casa deve avè abbastanza vassoi (formula standard: N + 1, induve N hè u numeru di misgi in a casa) situatu luntanu da e zone di riposu è alimentazione. I vassoi deve esse posti in lochi tranquilli è puliti almenu una volta à ghjornu. Tenite in mente chì i misgi diffirenti anu diverse preferenze per a littera, è queste preferenze deve esse cunsideratu. Cum'è cù e preferenze in quantu à u disignu di u "wc" (apertu o chjusu).  
  7. Hè assai impurtante per un ghjattu per pudè cuntrullà l'ambienti è ùn s'annulla (Broom è Johnson, 1993, pp. 111-144). Ancu s'ellu stà in una casa pò esse annoiatu se u pruprietariu ùn furnisce micca abbastanza varietà (Wemelsfelder, 1991), i misgi ùn piacenu ancu l'imprevedibilità eccessiva, cum'è l'intruduzioni di animali è persone chì ùn sò micca familiari o cambiamenti bruschi in a rutina di ogni ghjornu (Carlstead et al., 1993). ). A risposta di u ghjattu à a quantità di stimulus o cambiamentu depende di parechji fatturi, cumpresu u temperamentu di u ghjattu (Lowe è Bradshaw, 2001) è l'esperienza di vita. Hè cunsigliatu per evità l'estremi, ma à u stessu tempu dà u ghjattu l'oppurtunità cuntrullà e cundizioni di vita è fà scelte (per esempiu, scegliendu diversi ghjoculi o opzioni alimentari).
  8. Un gattu hè un cacciatore natu, chì significa chì deve esse capace di dimustrà stu cumpurtamentu. Per esempiu, in ghjochi di simulazione di caccia (imboscate, traccia e cattura di prede, ecc.)

Lascia un Audiolibro