Nasu di cane: qualcosa pò paragunà à questu?
Hè per quessa chì a ghjente hà longu cuminciatu à aduprà sta capacità di i cani per i so propiu scopi:
- I cani aiutanu cù l'investigazioni di incendi. U so nasu pò sniff out about a billionth teaspoon of benzina - ùn ci hè ancu un analogu à stu metudu di detect tracce di incendi.
- I cani aiutanu a polizia è l'armata à truvà droghe, bombe è altri splusivi.
- Aiutanu à truvà e persone per l'odore durante l'operazioni di ricerca è salvezza.
- Hè statu trovu pocu tempu chì i cani ponu esse furmatu per detectà certi tipi di cancru, cumpresu u cancer di l'ovaru è di a prutata, u melanoma è u cancru di pulmone, è ancu per detectà a malaria è a malatia di Parkinson. Sicondu un studiu di Medical Detection Dogs, i cani ponu esse furmatu per detectà l'odore di a malatia, equivalenti à una cucchiara di zuccaru diluitu cù l'acqua in duie piscine olimpiche.
Ma u prublema hè chì ùn sò micca tanti cani furmati in tuttu questu. E a so furmazione hè assai caru, cusì ci hè una carenza di "nasu di cane". Per quessa, ùn hè micca surprisante chì i scientisti volenu ripruduce sta capacità canina straordinaria cù l'aiutu di materiali meccanichi, tecnichi o sintetici.
A scienza pò creà un analogu di u nasu di un cane?
À l'Istitutu di Tecnulugia di Massachusetts, u fisicu Andreas Mershin, cù u so mentore Shuguang Zhang, hà realizatu una seria di studii per amparà cumu travaglia u nasu di un cane, è poi creà un robot chì pò ripruduce stu prucessu. In u risultatu di diversi esperimenti, anu sappiutu di creà u "Nano-nose" - forsi questu hè u primu tentativu successu di creà un sensu artificiale di l'olfattu. Ma per avà, questu Nano-Nose hè solu un detector, cum'è un detector di monossidu di carbonu, per esempiu - ùn pò micca interpretà e dati chì riceve.
A startup Aromyx prova d'utilizà u sensu artificiale di l'olfattu per scopi cummerciale. A cumpagnia vole mette tutti i 400 receptori olfattivi umani in un chip, à u cuntrariu di Nano-Nose, chì usa solu circa 20 receptori specifichi, secondu l'usu destinatu.
L'ultimu scopu di tutti questi prughjetti hè di creà qualcosa chì reagisce à l'odore in u stessu modu cum'è u nasu di un cane. È forsi ùn hè micca luntanu.
Ma i cani anu u megliu nasu?
In fatti, ci sò parechje altre spezie d'animali chì anu un sensu di l'olfattu eccellente è sò ancu davanti à i cani in questu.
Hè cresce chì u sensu più agutu di l'olfattu in l'elefanti: anu truvatu u più grande numaru di geni chì determinanu l'odori. L'elefanti ponu ancu dì a diffarenza trà e tribù umane in Kenya, secondu un studiu di u 2007: una tribù (Masai) caccia è uccide l'elefanti, mentre chì una altra tribù (Kamba) ùn hè micca.
L'orsi sò ancu superiori à i cani. Ancu s'è u so cervellu hè dui terzi più chjucu cà un umanu, u so sensu di l'olfattu hè 2 volte megliu. Per esempiu, un orsu polare pò sente un odore di una femina da centu chilometri di distanza.
I topi è i topi sò ancu cunnisciuti per u so sensu sensu di l'olfattu. È un grande squalu biancu pò sente ancu una sola goccia di sangue da più di un chilometru di distanza.
Ma hè chjaru chì tutti questi animali, à u cuntrariu di i cani, ùn ponu micca aiutà una persona, per quessa hè l'odore di u cane chì hè cusì apprezzatu da e persone.
7 settembre 2020
Aghjurnatu: Settembre 7, 2020