U cane sapi quandu u patrone hà da vultà ?
I cani

U cane sapi quandu u patrone hà da vultà ?

Parechji prupietarii di cani dicenu chì i so animali sò esattamente quandu i membri di a famiglia vanu in casa. Di solitu u cane và à a porta, a finestra o a porta è aspetta quì. 

In a photo : u cane fighja da a finestra. Foto: flickr.com

Cumu i cani ponu sapè l'ora di u ritornu di u pruprietariu?

Studi in u Regnu Unitu è ​​​​i Stati Uniti indicanu chì u 45 à u 52 per centu di i pruprietarii di cani anu nutatu stu cumpurtamentu in i so amichi à quattru zampe (Brown & Sheldrake, 1998 Sheldrake, Lawlor & Turney, 1998 Sheldrake & Smart, 1997). Spessu l'ospiti attribuisce sta capacità à a telepatia o à un "sestu sensu", ma deve esse una spiegazione più plausibile. È hè stata pruposta parechje ipotesi:

  1. U cane pò sente o sente l'approcciu di u pruprietariu.
  2. U cane pò risponde à u tempu di ritornu normale di u patrone.
  3. U ghjacaru pò riceve indizii inconscienti da altri membri di a famiglia chì sanu à quale ora torna u membru di a famiglia mancante.
  4. L'animali pò andà solu à u locu induve u pruprietariu hè aspittendu, indipendentemente da s'ellu vene in casa o micca. Ma e persone chì sò in casa ponu avvistà solu quandu un tali cumpurtamentu coincide cù u ritornu di a persona assente, scurdendu di altri casi. E poi stu fenominu pò esse attribuitu à l'esempiu di memoria selettiva.

Per pruvà tutte queste ipotesi, avemu bisognu di un cane chì puderia anticipà l'arrivu di u pruprietariu almenu 10 minuti prima di passà per a porta. Inoltre, una persona deve vultà in casa in un altru tempu. È u cumpurtamentu di u cane deve esse arregistratu (per esempiu, arregistratu in una videocamera).

Foto: pixabay.com

È un tali esperimentu hè statu realizatu da Pamela Smart, u pruprietariu di un cane chjamatu Jaytee.

Jayty hè statu aduttatu da Pamela Smart da un refuggiu di Manchester in 1989 quandu era ancu un cucciolo. Ella campava in un appartamentu à u pianu di terra. I genitori di Pamela stavanu vicinu, è quandu ella partì di casa, Jayty stava di solitu cun elli.

In u 1991, i so genitori anu nutatu chì ogni ghjornu di a settimana Jytee andava à a finestra francese in u salottu à circa 16:30 pm, u tempu quandu a so padrona lasciò u travagliu per guidà a casa. A strada hà pigliatu 45 - 60 minuti, è tuttu questu tempu Jayte era aspittendu à a finestra. Siccomu Pamela hà travagliatu un schedariu standard, a famiglia hà decisu chì u cumpurtamentu di Jaytee avia da fà cù u timing.

In u 1993, Pamela abbandunò u so travagliu è era disoccupata per qualchì tempu. Spessu abbandunò a casa in tempi diffirenti, perchè u so ritornu ùn pò micca esse previstu, è i so parenti ùn sapianu micca quandu ella torna. Tuttavia, Jaytee hà sempre indovinatu cù precisione l'ora di a so apparizione.

In l'aprili di u 1994, Pamela hà amparatu chì Rupert Sheldrake avissi da fà ricerche nantu à stu fenomenu è s'hè vuluntariu per participà. L'esperimentu durò parechji anni, è i risultati sò maravigghiusu.

Chì mostranu i risultati di l'esperimentu?

À a prima tappa, i genitori anu registratu se Jayte puderia indovinà l'ora di u ritornu di l'hostess. Pamela stessa hà scrittu induve era, quand'ella partì di casa è quantu tempu u viaghju hà pigliatu. Inoltre, u cumpurtamentu di u cane hè statu registratu in video. A camera s'hè accesa quandu Pamela abbandunò a casa è s'hè spenta quandu ella vultò. I casi induve Jaytee si n'andò solu à a finestra per abbaia à un gattu o dorme in u sole ùn sò micca stati cuntati.

In 85 di 100 casi, Jaytee hà pigliatu una pusizione à a finestra in u salottu 10 minuti o più prima chì Pamela vultò è l'aspittava quì. Inoltre, quandu anu paragunatu i registri di Pamela è i so parenti, hè statu chì Jayte hà tenutu u postu à circa u mumentu chì Pamela partì di casa, indipendentemente da quantu era u puntu di partenza è quantu durava a strada.

A maiò spessu in questu tempu, Pamela era à 6 km da casa o ancu più luntanu, vale à dì chì u cane ùn pudia sente u rumore di u mutore di a so vittura. Inoltre, i genitori anu nutatu chì Jytee hà indovinatu l'ora di u ritornu di a padrona ancu quandu ella tornava in vitture chì ùn sò micca familiari à u cane.

Allora l'esperimentu hà cuminciatu à fà ogni tipu di cambiamenti. Per esempiu, i circadori anu pruvatu s'ellu Jaytee indovinà l'ora di u ritornu di l'hostess s'ellu era in bicicletta, trenu o taxi. Hà successu.

Comu regula, Pamela ùn hà micca avvistatu à i so genitori quandu ella torna. Spessu ùn sapia micca à quale ora ghjunghjeria in casa. Ma forsi i so genitori anu sempre aspittatu u ritornu di a so figliola à un tempu o un altru è, cuscente o inconsciente, trasmettenu e so aspittà à u cane?

Per pruvà sta ipotesi, i circadori anu dumandatu à Pamela di vultà in casa à intervalli casuali. Nimu altru sapia di questu tempu. Ma ancu in questi casi, Jayty sapia esattamente quandu aspittà l'hostess. Questu hè, l'aspettattivi di i so genitori ùn anu nunda di fà.

In generale, i circadori raffinati in modi diffirenti. Jayty stava sola è cù l'altri membri di a famiglia, in diverse case (in l'appartamentu di Pamela, cù i so genitori è in a casa di a surella di Pamela), l'hostess partì per diverse distanze è in diverse ore di u ghjornu. Certe volte ella stessa ùn sapia micca quandu hà da vultà (i circadori simpricimenti l'anu chjamatu in tempi diversi è li dumandò di vultà in casa). Calchì volta Pamela ùn hà micca vultatu in casa in tuttu quellu ghjornu, per esempiu, per a notte in un hotel. U cane ùn pudia esse ingannatu. Quandu hà tornatu, hà sempre occupatu un postu d'osservazione - sia à a finestra in u salottu, o, per esempiu, in a casa di a surella di Pamela, hà saltatu nantu à u spinu di u divano per pudè fighjà da a finestra. È se l'ospiti ùn hà micca pensatu di vultà quellu ghjornu, u cane ùn si pusò micca à a finestra in vain aspittendu.

In fatti, i risultati di l'esperimenti refuteu tutte e quattru ipotesi presentate da i circadori. Sembra chì Jayte hà determinatu l'intenzione di Pamela per andà in casa, ma cumu hà fattu hè ancu impussibile di spiegà. Ebbè, salvu forse à piglià in contu a pussibilità di a telepatia, però, sicuru, sta ipotesi ùn pò esse presa in seriu.

Rari, ma hè accadutu chì Jayti ùn hà micca aspittatu per l'hostess in u locu di solitu (15% di i casi). Ma questu era duvuta sia à a fatigue dopu à una longa caminata, sia à a malatia, sia à a prisenza di una cagna in estru in u vicinatu. In un solu casu, Jaytee hà "fallutu l'esame" per una ragione inspiegata.

Jaytee ùn hè micca u solu cane chì hà participatu à tali esperimenti. L'altri animali chì anu mostratu risultati simili sò diventati ancu sperimentali. È l'aspettativa di u pruprietariu hè carattaristica micca solu di i cani, ma ancu di i misgi, pappagalli è cavalli (Sheldrake & Smart, 1997 Sheldrake, Lawlor & Turney, 1998 Brown è Sheldrake, 1998 Sheldrake, 1999a).

I risultati di u studiu sò publicati in Journal of Scientific Exploration 14, 233-255 (2000) (Rupert Sheldrake è Pamela Smart)

U vostru cane sapi quandu tornerete in casa?

Lascia un Audiolibro