I misgi anu u sindromu di Down?
Cats

I misgi anu u sindromu di Down?

I misgi ponu avè u sindromu di Down? I veterinari sentenu sta quistione abbastanza spessu. Di solitu e persone dumandanu questu quandu pensanu chì u so gattu pare è si cumporta in una manera inusual, chì s'assumiglia à u sindromu di Down.

I misgi cù tratti inusual è certi deviazioni in u cumpurtamentu diventanu stelle Internet. Certi prupietari chì pretendenu chì i misgi anu u sindromu di Down creanu cunti suciali separati per elli, cunvince cusì à l'altri chì anu ghjustu.

I misgi ponu avè u sindromu di Down?

Malgradu tutte l'hype in Internet, i misgi ùn anu micca una tale patologia. In realità, hè solu fisicamenti impussibule.

U sindromu di Down hè una malatia chì afecta unu in 700 zitelli nati in i Stati Uniti. Ci hè quandu u materiale geneticu di un fetu in sviluppu ùn hè micca copiatu currettamente. Questu risultatu in un 21u chromosome extra o un 21u chromosome parziale. Hè ancu chjamatu trisomia nantu à u 21u cromusomu.

Essenzialmente, i cromusomi urganizanu l'ADN in ogni cellula in fasci, aiutendu e cellule à passà u materiale geneticu quandu si dividenu. Un 21u cromusomu extra o un 21u cromusomu parziale provoca assai difetti di nascita chì dà à e persone cù u sindromu di Down tratti fisiologichi cumuni.

Sicondu a Società Naziunale di Sindrome di Down, e persone cun Sindrome di Down tendenu à avè alcune o tutte e seguenti caratteristiche:

  • tonu musculu bassu;
  • statura chjuca;
  • tagliu oblicu di l'ochji;
  • piega palmare trasversale.

Ma micca tutte e persone cù u sindromu di Down parenu uguali.

Perchè ùn ci sò micca misgi cù u sindromu di Down

L'omu hà 23 coppie di cromusomi. I misgi anu 19 di elli. Cusì, un ghjattu simpricimenti ùn pò micca fisicamente avè un 21u paru extra di cromusomi. Tuttavia, questu ùn significa micca chì i misgi, in principiu, ùn ponu micca avè cromusomi extra.

Per esempiu, un articulu publicatu in l'American Journal of Veterinary Research in u 1975 hà descrittu una rara anormalità cromusomica in i misgi chì permette un cromusomu extra. Questu risultatu in una cundizione simile à u sindromu di Klinefelter in l'omu. Questi misgi sò soprattuttu notevuli perchè u cromusomu extra cuntene u materiale geneticu chì affetta u so culore. In u risultatu, questi animali anu un culore tricolore, chì hè ancu chjamatu tortuga, truvata solu in e femine.

Disordini chì ponu s'assumiglia à u sindromu di Down

Instagram hà publicatu ritratti di parechji misgi particularmente notevuli chì sò diventati una sensazione in Internet dopu chì i so patroni anu dichjaratu chì i misgi duvianu u so aspettu inusual à i cromusomi extra. Ùn hè micca chjaru se sti affirmazioni di e malatie cromosomiali sò mai stati sustinuti da i risultati di e teste genetiche.

Malgradu l'affirmazioni discutibili è e realità biologiche, u terminu "Feline Down Syndrome" hè diventatu populari. Tuttavia, hè impurtante nutà chì a cumunità veterinaria ùn ricunnosce micca u sindromu di Down in i misgi cum'è una cundizione veterinaria. Ùn sustene micca ancu u trasferimentu di e cundizioni umani à l'animali basatu annantu à l'apparenza o u cumpurtamentu. Questu pò esse interpretatu cum'è una mancanza di rispettu per e persone chì vivenu cù tali patologie.

Tuttavia, ci sò qualchi tratti fisiologichi è cumportamentali chì e persone chì ùn significheghja micca nunda di male, attribuisce erroneamente e malatie umane à i misgi. I cosiddetti "gatti di sindrome di Down" sò generalmente alcune caratteristiche distintive, cumprese:

  • nasu largu;
  • cut oblicu di l'ochji, chì ponu esse largamente spaziati;
  • orecchie chjuche o di forma strana;
  • tonu musculu bassu;
  • difficultà à caminari;
  • prublemi cù l'urinazione o i movimenti intestinali;
  • mancanza d'audizione o visione;
  • prublemi cù u core.

I misgi cù disabilità fisiche è di cumportamentu

E caratteristiche fisiche è l'anormalità cumportamentali di i misgi cù u chjamatu "Sindrome di Down" di solitu indicanu una altra cundizione chì pò ancu ùn avè micca una origine genetica.

L'apparizione è u cumpurtamentu di sti misgi pò esse assuciatu cù una varietà di prublemi - infizzioni, malatie neurologiche, anomalii congenitali, è ancu ferite. Alcune di l'anormalità fisiche è comportamentali assuciate ponu sviluppà in i misgi infettati in utero cù u virus di panleucopenia. Certi animali anu l'ipoplasia cerebellar, una cundizione chì pò purtà à i tratti fisichi è cumportamentali di i "gatti di sindromu di down".

I misgi chì e so mamme sò stati esposti à certe tossine soffrenu qualchì volta di diversi difetti di nascita. Puderanu affettà e caratteristiche faciale è u sistema neurologicu. Inoltre, u traumu à a testa è a faccia, soprattuttu à una età assai ghjovana, spessu causa danni neurologichi è di l'osse irreversibili chì ponu esse cungenitali.

Cumu campà cù i misgi cù bisogni speciali

Se un ghjattu exhibe qualchi anormalità cumportamentale è fisiche, pò diventà un gattu cù bisogni speciali. Tali animali sò spessu mostranu assai caratteristiche chì, per l'osservatore casuale, ponu s'assumiglia à u Sindrome di Down, anche se a cundizione ùn pò micca veramente sviluppà in i misgi.

I misgi cù bisogni particulari necessitanu cura speciale. I so patroni devenu piglià cura extra per pruteggiri da i periculi di piscine è scale, predatori è altri risichi à quale sò vulnerabile. Puderanu avè bisognu d'aiutu cù e funzioni basiche cum'è lavà, manghjà è beie, etc., o orientà si s'ellu anu disabilità visuale o auditiva.

Qualchese persona chì hà un gattu cù bisogni spiciali deve amparà tutte l'opzioni pussibuli per a cura di a so salute. Per quessa, hè impurtante di cunsultà u sustegnu è l'assistenza di un veterinariu competente.

Vedi anche:

10 miti di sterilizazione

Pudete lascià un gattu in u vostru lettu?

Un gattino hè apparsu in a vostra casa

Lascia un Audiolibro