Liggende di gatti
Cats

Liggende di gatti

Legends di i Slavi

I Slavi anu una stretta cunnessione trà questi animali è brownies. Puderanu turnà in misgi o parlà cun elli. Hè ancu cridutu chì i brownies adoranu u latti, chì i misgi volenu dà, perchè amanu i topi più.

In u puema Pushkin "Ruslan è Lyudmila" ci hè un "gattu scientist", cunta fiabe è canta canti. In i veri lighjendi slavi, stu caratteru chjamatu Kot Bayun pareva un pocu sfarente. Era un animale monstruosu chì si pusò nantu à un palu di ferru è attirava l'eroi cù i so cunti è e so favole. È quand’elli, dopu à sente e so storie, si adurmintavanu, u ghjattu li divorò. In ogni casu, Bayun puderia esse ammansatu, è dopu divintò un amicu è ancu un guaritore - i so cunti di fata avianu un effettu curativu.

In l'opere di Pavel Bazhov, sò stati cunsirvati assai legends Ural, trà i quali ci sò stori nantu à u Cat di Terra. Hè cridutu ch'ella vive sottu terra è da u tempu à u tempu espone e so orecchie rosse brillanti, cum'è u focu à a superficia. Induve sti arechje anu vistu, allora, ci hè intarratu un tesoru. I scientisti crèdenu chì a legenda hè nata sottu l'influenza di luci sulfurose chì spuntanu da i vacanti di a muntagna.

Legends di i populi Scandinavi

L'Islandesi sò longu cunnisciutu u ghjattu di Yule. Vive cun una terribile strega cannibale chì rapisce i zitelli. Hè cridutu chì u ghjattu di Yule devore qualcunu chì durante u Natale (tempu di Natale islandese) ùn hà micca avutu u tempu di piglià vestiti di lana. In fatti, l'Islandesi anu inventatu sta legenda apposta per i so figlioli, in modu di furzà elli à aiutà à a cura di e pecure, a lana da quale era in quellu tempu a principale fonte di ingressu per l'Islandesi.

In l'Elder Edda, si dice chì i misgi eranu animali sacri per Freya, una di e principali dee scandinave. Dui misgi sò stati imbrigliati à u so carru di u celu, in quale li piacia à cavalcà. Sti misgi eranu grossi, fluffy, avianu tassels nantu à l'arechje è parevanu linci. Hè cresce chì i gatti di u boscu norvegese, u tesoru naziunale di stu paese, sò urigginati da elli.

I misgi in u paese di e piramidi

In l'anticu Egittu, sti animali eranu circundati da onori religiosi. A cità sacra di Bubastis era dedicata à elli, in quale ci era parechje statue di cat. È a dea Bastet, chì avia un caratteru cumplessu è imprevisible, era cunsideratu u patronu di i misgi. Bastet era a patrona di e donne, a dea di a fertilità, un assistente in u parto. Un altru gattu divinu appartene à u diu supremu Ra è l'hà aiutatu à cumbatte u terribili serpente Apep.

Una reverenza cusì forte per i misgi in Egittu ùn era micca un accidente. Dopu tuttu, sti animali caccià i grani di topi è serpenti, impediscendu a minaccia di a fame. In l'aridu Egittu, i misgi eranu un veru salvatore di vita. Hè cunnisciutu chì i misgi sò stati prima ammansati micca in Egittu, ma in e regioni più orientali, ma l'Eggittu era u primu paese in quale questi animali anu ottinutu una grande popularità.

leggende ebraiche

I Ghjudei in i tempi antichi raramente trattavanu i misgi, cusì ùn ci era micca leggende nantu à elli per un bellu pezzu. In ogni casu, i Sefardimi (ghjudei di Spagna è di u Portugallu) anu storii chì Lilith, a prima moglia d'Adam, hà trasfurmatu in un gattu. Era un mostru chì attaccava i zitelli è beie u so sangue.

Lascia un Audiolibro