A malatia di Addison in i cani: sintomi è trattamentu
U sindromu di Addison in i cani hè ancu chjamatu hypoadrenocorticism. Pò esse una malatia assai frustrante per i pruprietarii è i veterinari.
I sperti spessu si riferiscenu à sta malatia cum'è u "grande mimic" perchè pò imite i sintomi di parechje altre malatie è causanu una serie di vagi segni clinichi. Appariscenu è spariscianu, furzendu i pruprietarii à scaccià u cervellu. Cumu hè diagnosticatu u sindromu di Addison in i cani è pò esse guaritu?
Hypoadrenocorticism: a malatia di Addison in i cani
In u corpu di l'animali ci sò parechje glandula chì producenu è secrete l'hormone vitale. Ogni glandula pruduce "messaggeri chimichi" unichi chì sò imballati è poi purtati da u sangue in tuttu u corpu. Una di sti glànduli rispunsevuli di a produzzione di l'hormone in i cani sò i glànduli suprarenali.
L'hormone adrenali facenu parechje funzioni impurtanti, cumpresa a regulazione di a pressione sanguigna, u cuntrollu di l'equilibriu di certi elettroliti in u corpu, mantenenu un trattu intestinali sanu, è influenzendu u metabolismu. In u tipu più simplice è cumuni di l'ipoadrenocorticism canine, i glànduli suprarrenali ùn pruduceranu micca abbastanza di sti hormone.
A funzione suprarenale pò esse deteriorata per parechje ragioni. In ogni casu, u più cumuni di questi hè a distruzzione di u tissutu suprarenale da u sistema immune di u corpu. In u risultatu, questu porta à una diminuzione di a produzzione di l'hormone. In casi assai rari, sta malatia pò sviluppà a causa di cundizzioni cum'è u cancer, l'usu di steroidu longu, i tumuri cerebrali è l'infizzioni.
Sicondu u Canadian Veterinary Journal, l'incidenza di a malatia di Addison in i cani hè assai bassu, chì varieghja da 0,36% à 0,5%.
A malatia di Addison in i cani: sintomi
Unu di i mutivi per chì a malatia d'Addison pò esse scoraggianti per i patroni di cani è i veterinari hè chì i so signali clinichi ponu varià assai. À u listessu tempu, ùn ponu micca solu manifestà in modu diversu, ma ancu appare è sparisce per parechji anni.
Hè ricurdatu chì un signu impurtante chì pò esse nutatu hè u sviluppu graduali o episodi recurrenti di sintomi clinichi ligati à u stress. Questu hè chì l'hormone pruduciutu da i glànduli suprarenali ghjucanu un rolu impurtante in a capacità di un cane per risponde in modu adattatu à situazioni stressanti.
Cusì, in i cani cù a malatia di Addison, quandu questi hormoni sò deficienti, ci hè una risposta anormale à u stress. Questu hè impurtante per capiscenu per a deteczione è u trattamentu di a malatia di Addison in un cane. I seguenti sintomi clinichi ponu indicà chì un cane hà hypoadrenocorticism:
● perdita di pisu.
● Vomitu recurrente.
● Diarrea recurrente (pò esse cù sangue o senza sangue).
● Letargia.
● L'allevamentu
● Sete forte.
● Urinazione frequente.
● Pallidità di e gengive.
● Tendenza à a desidratazione.
● Poveru cundizione di u mantellu.
● Musculature pocu definitu.
● Debulezza.
● Spasmi musculari.
● Collapse - in una forma estrema di a malatia, cunnisciuta cum'è a crisa di Addison.
Ancu s'ellu ogni cane pò piglià ipoadrenocorticism, hè più cumuni in i cagne. Sicondu u Merck Veterinary Manual, a malatia pò esse trasmessa geneticamente in certi Nova Scotia Retrievers, Cani d'acqua portoghesi, Standard Poodles, Great Danes, West Highland White Terriers, Bearded Collies è parechje altre razze.
Addison in i cani: diagnosi
U veterinariu principia cù una storia è un esame fisicu. A malatia di Addison in i cani hè spessu suspettata basatu annantu à l'osservazione di u patrone, cum'è i segni è i sintomi di a malatia venenu è vanu è ùn pò micca esse presente à u mumentu di a visita à a clinica veterinaria.
Siccomu tali signali ùn sò micca specifichi di a malatia, i testi basi di sangue è urina sò cunsigliati cum'è u primu passu diagnosticu. I risultati di i primi testi ponu rinfurzà o dispel i suspetti di u veterinariu, è ancu furnisce infurmazioni nantu à a salute generale di l'animali è altre malatie pussibuli.
Un conte di sangue cumpletu (CBC) cù un prufilu biochimicu è elettroliti furnisce indizi supplementari in u casu di un forte suspettu di a prisenza di sta malatia. In ogni casu, per cunfirmà formalmente o escluderà u diagnosticu, u vostru veterinariu urdinerà un test di sangue chjamatu test di stimulazione ACTH, chì implica a valutazione di a risposta di i vostri glànduli suprarenali à una piccula iniezione innocua di l'hormone.
Perchè sta prova hè caru è pò piglià finu à duie ore per compie, i veterinari spessu l'urdinanu solu se a malatia d'Addison hè sospettata fermamente o s'ellu hè impurtante per escludiri cum'è a causa di a cundizione di l'animali.
Addison in i cani: trattamentu
Se un cane hà una crisa Addisoniana, chì hè una manifestazione più seria di a malatia carattarizata da u colapsu, u scossa è a desidratazione severa, l'animali hà bisognu à esse hospitalizatu per fluidi intravenosi è cura di supportu finu à a ricuperazione.
Hè impurtante di piglià l'animali à un veterinariu u più prestu pussibule in casu di ogni suspettu, postu chì sta cundizione pò diventà rapidamente periculu di vita.
I pazienti stabili sò generalmente trattati cù medicazione prima. Hè custituitu principarmenti di terapia di rimpiazzamentu di l'hormone, chì più comunmente implica medicazione steroidu orale ogni ghjornu è injections occasionali di una droga chjamata deoxycorticosterone pivalate (DOCP). Hè una forma sintetica di unu di l'hormone chì i cani cù a malatia di Addison ùn ponu micca pruduce per sè stessu.
L'injections DOCP sò generalmente datu mensili, ma a freccia di l'injections pò varià da cane à cane. Hè impurtante di piglià a vostra mascota regularmente à un veterinariu chì piglià i testi di sangue necessarii per capisce ciò chì l'aghjustamenti à u regime di trattamentu pò esse necessariu.
Mentre a maiò parte di i cani cù a malatia d'Addison sò datu dui steroidi orali è injections DOCP, alcuni puderanu bisognu di solu unu di sti medicazione. Dipende da quale hormone u so corpu hè sempre capaci di pruduce. U vostru veterinariu vi diciarà quale medicazione hà bisognu di u vostru animali domesticu in basa di i risultati di e teste di diagnostichi, tenendu in contu ogni prublema di salute associata.
A gestione di u stress hè ancu assai impurtante per l'animali cù sta malatia. U corpu di un cane chì soffre di a malatia d'Addison ùn pò micca risponde normalmente à l'ansietà. Stressori severi ponu ancu purtà à una crisa Addisoniana.
Stressuri cumuni ponu include viaghji, sughjorni di refuggiu, timpeste, pirotecnia, riunioni suciale, o altre disrupzioni o cambiamenti in a rutina.
Tutti i fatturi ponu influenzà l'animali in diverse manere, secondu a so natura. Ciò chì pare relativamente normale à una persona pò causà ansietà seria in una mascota. Un esempiu classicu hè un cambiamentu bruscu in u schedariu di travagliu di u pruprietariu.
Parlate cù u vostru veterinariu nantu à cumu gestisce e situazioni stressanti per chì u vostru cane hè felice è rilassatu in casa.
L'interazzione constante cù i specialisti di a clinica veterinaria hè di grande impurtanza. A maiò parte di l'animali cù a malatia di Addison rispundenu assai bè à u trattamentu, ancu s'ellu deve esse cuntinuu per u restu di a vita di u cane.
Malgradu a natura cumplessa di sta malatia, hè generalmente trattabile s'ellu hè diagnosticatu è gestitu in tempu.
Vedi anche:
- Hè pussibule di dà frutti è baga à l'animali?
- Diete per i gattini
- Quantu acqua necessitanu i cani è i misgi per ghjornu?
- Quale hè megliu avè: un gattu o un cane?