Un gattu hè megliu in casa o in a strada: chì dicenu i scientisti?
A maiò parte di l'esperti accunsenu chì i misgi chì campanu solu in casa sò più sani è campanu più longu, postu chì sò prutetti da i risichi assuciati à caminari. Tuttavia, ci sò ancu fatturi di risichi per i misgi interni chì deve esse cunsideratu.
Chì periculi aspettanu i misgi in casa è in strada?
A carità di benessiri di l'animali A Croce Blu hà realizatu un studiu chì hà truvatu chì i periculi à i quali i misgi domestici sò esposti (cadute da balconi è finestre, brusgiate in a cucina, è accessu à pulizia è detergenti, è dunque u risicu di avvelenamentu) hè u sicondu più cumuni. perchè i gattini è i cuccioli finiscinu in cliniche veterinarie. Un altru studiu (Buffington, 2002) elenca i periculi chì i misgi sò esposti à l'internu è l'esterno.
Periculi per i misgi in casa | Periculi esterni per i misgi |
Urolitiasi in i misgi | Malattie infettive (virali, parassitarie, etc.) |
Lesioni risortive odontoblastiche nei gatti | Rischiu di esse culpitu da una vittura |
Ipertiroidismu | Altri accidenti (per esempiu, cascà da un arbre). |
obesità | Lotta cù altri misgi |
Rischi domestici (inclusi avvelenamentu, brusgiate è altri accidenti) | Attacchi di cani è altri animali |
Problemi di cumpurtamentu (per esempiu, impurità). | Avvelenamentu |
Boredom | cabbina |
Attività bassa | Rischiu di perde |
Tuttavia, a difficultà à fà tali studii hè assuciata cù a prisenza di parechji fattori cunflitti è interazzione. Per esempiu, i misgi di razza pura sò assai più prubabile di vive solu in a casa, à u stessu tempu ponu avè una predisposizione à una quantità di malatie, è ponu ancu esse trattatu di manera diversa da i so parenti di razza pura.
In ogni casu, hè sicuru di dì chì u risicu principalu assuciatu à mantene i misgi in quattru mura hè dovutu à l'ambiente impoveritu è a mancanza di diversità, per quessa, i misgi sperimentanu l'annullamentu è u stress assuciatu. A mancanza di attività porta à l'obesità è altri prublemi. Parechje cumpurtamenti, cum'è scratching or marking, sò perfettamenti nurmali fora, ma diventanu un prublema si u ghjattu hè scratching furniture or marking houses.
Cosa da fà?
I camini indipendenti sò un risicu enormu per a vita è a salute di i misgi, questu hè un fattu. Per quessa, se u pruprietariu ùn hè micca capaci di furnisce un caminu sicuru, hè necessariu di minimizzà i risichi di "confinement in four walls".
I misgi sò abbastanza capaci di adattà à a vita solu in casa, soprattuttu s'ellu anu campatu cusì da a zitiddina. È i misgi più vechji è i misgi disabili sò megliu tenuti solu in casa. Tuttavia, sia cuscenti chì i misgi esterni ponu avè difficultà per adattà à a vita interna, soprattuttu s'ellu entra in casa cum'è adulti (Hubrecht è Turner, 1998).
L'aumentu di u nùmeru di misgi chì sò tenuti cum'è animali di l'animali hè in parechji casi per l'idea chì i misgi ùn anu micca bisognu di marchjà è chì ponu campà in una stanza chjuca è esse cuntentate cù una litter box. In ogni casu, per minimizzà i risichi assuciati à mantene un gattu in casa, hè necessariu di furnisce u gattu cù 5 libertà.
I misgi interni necessitanu più attenzione da u pruprietariu cà i misgi esterni. Questu pò esse spiegatu da u fattu chì tali misgi necessitanu stimulazione supplementu, postu chì campanu in un ambiente più poviru (Turner è Stammbach-Geering, 1990). È u compitu di u pruprietariu hè di creà un ambiente arricchitu per u purr.
Se decide di furnisce un gattu cù accessu à a strada, assicuratevi chì hè sicuru per ella è per l'altri animali. Per esempiu, pudete equipà u vostru giardinu cù un angulu sicuru per marchjà un gattu, da induve ùn pò micca scappà, o caminari cù una correa.